Emmanuel Macron îi cere lui Recep Tayyip Erdogan să respecte alegerea Suediei și Finlandei de a adera la NATO

Presedintele Frantei si al Turciei, Emmanuel Macron si Recep Tayyip Erdogan pe 24 martie 2022, cu ocazia unei întâlniri NATO ce a avut loc la Bruxelles si în care s-a discutat despre razboiul din Ucraina.

Presedintele Frantei si al Turciei, Emmanuel Macron si Recep Tayyip Erdogan pe 24 martie 2022, cu ocazia unei întâlniri NATO ce a avut loc la Bruxelles si în care s-a discutat despre razboiul din Ucraina.
Presedintele Frantei si al Turciei, Emmanuel Macron si Recep Tayyip Erdogan pe 24 martie 2022, cu ocazia unei întâlniri NATO ce a avut loc la Bruxelles si în care s-a discutat despre razboiul din Ucraina.
Sursa imaginii: 
Wolfgang Rattay/Pool photo via AP

Președintele Franței îl roagă pe omologul de la Ankara să “respecte alegerea suverană” a Finlandei și a Suediei de a intra în NATO. Emmanuel Macron și-a exprimat dorința ca o soluție să fie găsită cât mai rapid pentru ca blocajul turc să fie ridicat.

Decizia celor două state nordice este una democratică și intervine ca reacție la evoluția mediului de securitate, a indicat Palatul Elysée după discuția telefonică a celor doi șefi de stat.

Președintele Emmanuel Macron speră ca noi discuti să aibă loc pentru găsirea soluției prin care vor putea fi demarate negocierile de aderare a celor două state nordice, la NATO.

Suedia și Finlanda au decis să adere la NATO, ca reacție la ofensiva lansată de Rusia în Ucraina.

Finlanda are 1.300 de km de frontieră comună cu Rusia.

Turcia amenință că blochează intrarea celor două în Alianță în condițiile în care, pentru a adera, este necesară unanimitatea membrilor organizației.

Ankara le acuză că găzduiesc militanți kurzi ai PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organism pe care îl consideră drept organizație teroristă.

În ultimii 5 ani, Ankara a formulat 33 de cereri de extrădare și niciuna nu au primit răspuns pozitiv din partea Stockholm ori a Helsinki, conform ministerului turc al Justiției. 

Ele au fost formulate pe numele unor persoane căutate de Ankara, sub acuzația că ar face parte din PKK ori, din mișcarea lui Fethullah Gülen – predicatorul exilat în Statele Unite.

Gülen este acuzat de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că s-ar afla la originea tentativei de lovitură de stat, din iulie 2016.

Între timp, Turcia ia în calcul să demareze o nouă operațiune împotriva kurzilor, în nordul Siriei, intervenție ce riscă să tensioneze și mai mult atmosfera în cadrul NATO.

Cei doi lideri, Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan au vorbit și de cerealele blocate în porturile din sudul Ucrainei, din cauza războiului. Parisul consideră că trebuie intervenit de urgență pentru ca exporturile să fie reluate, în caz contrar există riscul izbucnirii unei crize alimentare mondiale.

Discuția a luat în calcul posibile căi prin care ar putea fi canalizate aceste recolte, printr-o cooperare cu Națiunile Unite.

Una dintre soluții ar fi crearea unui coridor naval dinspre Odessa, pe Marea Neagră iar în acest caz, Turcia ar putea fi un actor important.

De altfel, în zilele ce vor urma, Emmanuel Macron va continua discuțiile și cu alți șefi de stat despre acest subiect spionos.

Mai spunem și că viitorul șef al forțelor americane în Europa, generalul Chris Cavoli anunță că portul românesc din Constanța va participa la un efort german prin care se încearcă, de asemenea extragerea cerealelor blocate în Ucraina.

Generalul a explicat că există în jur de 22 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina, ce așteaptă să fie expediate spre Germania. Portul din Constanța va fi utilizat pentru transportul lor, dar, capacitatea portului este de 90.000 de tone, pe zi, a explicat generalul.

Nominalizarea sa la șefia forțelor americane, urmează să fie confirmată de Congres.

Polonia a stabilit un nou regim frontalier cu Germania pentru a facilia transportul cerealelor.

Până la invazia rusă, Ucraina era al 4-lea exportator mondial de porumb și stătea și mai bine în privința grâului.