Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Procesul atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015 are un efect terapeutic, spune un tată ce și-a pierdut copilul la Bataclan

Fotografii, flori si lumanari sunt asezate în fata salii de concerte Bataclan, Paris, 17 noiembrie 2015. Thomas Duperron este unul dintre cei 90 de oameni care au pierit în atacul jihadist de la Bataclan în seara zilei de 13 noiembrie 2015.

Fotografii, flori si lumanari sunt asezate în fata salii de concerte Bataclan, Paris, 17 noiembrie 2015. Thomas Duperron este unul dintre cei 90 de oameni care au pierit în atacul jihadist de la Bataclan în seara zilei de 13 noiembrie 2015.
Fotografii, flori si lumanari sunt asezate în fata salii de concerte Bataclan, Paris, 17 noiembrie 2015. Thomas Duperron este unul dintre cei 90 de oameni care au pierit în atacul jihadist de la Bataclan în seara zilei de 13 noiembrie 2015.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Jerome Delay

20 de acuzați, 2.400 de părți civile și 9 luni de audieri. La mai bine de 5 ani și jumătate de la atacurile teroriste din Paris și Saint Denis, soldate cu 130 de morți și sute de răniți, procesul atentatelor jihadiste din 13 noiembrie 2015 se apropie de sfârșit.

Acest proces complet atipic se află în faza pledoariilor avocaților celor 2.400 de părți civile.

Iar pentru ca totul să se deruleze impecabil, avocații părților civile și-au repartizat temele abordate de-a lungul acestor luni de audieri: radicalizarea, doliul, viața de după atentate.

La microfonul RFI explică aceste 8 luni de proces care au trecut, Philippe Duperron, președintele Asociației 13Onze15 / 13unsprezece15. Fiul său, Thomas este unul din cei 90 de oameni care și-au pierdut viața în atacul de la Bataclan:

"Au trecut 8 luni de proces și ne mai rămâne o lună. Este un test, o probă de rezistență chiar, una lungă dar care era necesară și ne-am pregătit pentru aceste momente. Așteptăm cu ardoare ca procesul să se încheie iar verdictele să fie date. Am așteptat acest proces, el era necesar și să nu uităm că el vine la mai bine de 5 ani foarte lungi de instrucție penală, care, au fost și ei utili, dată fiind amploarea catastrofei care ne-a lovit pe toți".

RFI: Unul dintre avocații care și-a susținut pledoaria săptămâna aceasta a afirmat faptul că cei trei atacatori, și nu doi – așa cum se știa până acum, ar fi urcat în lojile sălii de spectacole. Schimbă cu ceva datele anchetei această informație?

Philippe Duperron: "Da, a fost foarte interesantă această pledoarie, foarte bine documentată, extrem de minuțioasă. Am văzut analiza avocaților. Ei au prezentat un plan foarte detaliat al sălii de concerte Bataclan și a balcoanelor ce există în ea. Din punctul meu de vedere, informația apărută acum nu schimbă fundamental situația căci rezultatul îl știm cu toții – 90 de morți și sute de răniți. Este, totuși, o informație interesantă".

RFI: Cum percepeți procesul așa cum s-a derulat el?

Philippe Duperron: "În decursul a 5 săptămâni, la începutul procesului, am auzit exprimându-se întreaga durere, o durere ce există în continuare la toți cei care au supraviețuit ori care și-au pierdut copilul, un părinte, un apropiat   ..așa cum este cazul meu. În cele din urmă, au venit să depună mărturie oameni care, poate nici chiar ei nu își imaginau că o vor face. Unii considerau că este inutil și că nu va aduce un plus procesului. Dar, ulterior, au devenit conștienți că era necesar să o facă pentru ei, pentru a calma durerea resimțită, că trebuia să o facă pentru cel pierdut în atacuri. Trebuia să depună mărturie pentru a nu regreta odată ce se va încheia procesul, că nu au adus un ultim omagiu celui pe care l-au pierdut. Apoi, declarațiile au adus multe informații, din partea tuturor – și cei care au fost implicați direct în atac și părțile civile".

RFI: Vizavi de aceste mărturii făcute în cadrul procesul, una dintre avocate, scria, într-o carte, că justiția nu are valoare terapeutică. Sunteți de acord cu ea?  

Philippe Duperron: "Nu. Este adevărat că, în principiu, justiția nu are o virtute terapeutică. Justiția este acolo pentru a auzi faptele, pentru a examina imagini, iar la noi au fost cele în care se putea vedea locul crimelor iar ulterior, pentru a pronunța o sentință. Dar, locul victimelor este cunoscut într-un proces. Părțile civile au locul lor, sunt aici pentru a-și mărturisi durerea și e adevărat că procesul atacurilor din 13 noiembrie 2015 a oferit un loc important victimelor dar, aici a contat și faptul că numărul este unul mare.

Dar, de fapt, a existat, cu adevărat un efect terapeutic. A existat un fenomen de catharsis. Am văzut cum durerea se exprima, oamenii vorbeau minute lungi cu o durere incredibilă. Uneori am avut impresia că își vorbeau chiar lor și nu Curții".

RFI: La ultimul interogatoriu, de la mijlocul lui aprilie, principalul acuzat și singurul membru în viață al comandoului jihadist, Salah Abdeslam, cerea pardon victimelor și familiilor. Este posibil pentru dumneavoastră, să iertați? Ar schimba ceva?

Philippe Duperron: "Iertarea este o noțiune destul de complicată. În primul rând trebuie să existe o căință adevărată. Poate Abdeslam a deschis acest drum dar nu l-a traversat cu totul. Pentru că el nu a condamnat niciodată acest atac și masacrul din el. Eu nu sunt dispus să îi acord iertarea mea, chiar dacă nu am o ură în mine dar nici iertare".

Verdictul, în acest proces, este așteptat pentru 29 iunie.