Exerciții militare ale forțelor NATO, în Marea Baltică

Viceamiralul Eugene Black, comandant american, explică faptul că, în acest an, exercițiul este cu 30% mai mare și că la el participă 46 de nave, 76 de avioane și militari din 16 țări aliate ori parteneri ai NATO.

Iar comandatul delegat al NATO, locotenent generalul Luis Lanchares explică, la rândul său, că este vorba de un exercițiu destinat a demonstra capacitatea NATO și a partenerilor de a apăra teritoriile lor dar în special domeniul maritim. Responsabilul a ținut să sublinieze că forța NATO nu se sprijină doar pe capacitățile fiecărei stat membru dar și pe ale altor state care doresc să colaboreze cu NATO.

Au cerut să participe la exerciții armata finlandeză și cea suedeză.

Armata finlandeză numără 13.000 de profesioniști dar și 900.000 de rezerviști iar în eventualitatea unui război, armata finlandeză se va putea baza pe 280.000 de soldați.

Suedia, de partea sa, are 25.000 de soldați și 30.000 de rezerviști.

Sunt armate compatibile cu cerințele NATO, preciza, recent, generalul american Mark Milley, șef de Stat Major.

Candidaturile lor se lovesc de opoziția Ankarei, care, reproșează Finlandei și Suediei că găzduiesc éteroriști" din PKK - Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Iar la acest capitol menționăm și că guvernul suedez a evitat, marți, o moțiune de cenzură dezbătută în Parlament. Un singur vot a făcut diferența iar el a venit de la o deputată pro-kurdă

Moțiunea de cenzură care viza ministrul de Interne și al Justiției, risca să antreneze și demisia doamnei prim-ministru, Magdalena Andersson.

Extrema dreaptă și partidele de dreapta au reunit 174 de voturi, din 289, iar pentru o majoritate absolută era nevoie de 175 de voturi iar ministrul ar fi fost nevoit să demisioneze, la fel și premierul.

Deputata a amenințat că va vota contra ministrului dacă nu va obține asigurări în privința negocierilor complicate pe care Suedia le duce cu Turcia în privința aderării la NATO.

Ea a întrebat, în Parlament, dacă “ar trebui să ne limităm libertățile în funcție de exigențele lui Recep Tayyip Erdogan?".

Deputată face parte din stânga radicală și, deși este acuzată că ar susține interesele kurzilor, pentru a declarat că pentru ea este importantă suveranitatea Suediei.

În noiembrie 2021, aceeași deputată suedeză a mai avut, tot un vot decisiv, la alegerea doamnei premier, Magdalena Andersson, după ce a primit un acord din partea social-democraților pentru susținerea combatanților kurzi din YPG, în Siria, aliații PKK.

Partidul social-democrat a confirmat, marți, că acordul este în continuare în vigoare. Practic, el contravine exigențelor turce de a tăia orice susținere suedeză membrilor YPG. 

În ceea ce privește moțiunea de cenzură, opoziția i-a reproșat ministrului că a eșuat în a bloca bandele de mafioți din societatea suedeză, marcată în ultima perioadă de reglări de conturi și de atacuri mortale.