Războiul din Ucraina: Rusia reduce cu 40 % livrările de gaz către Germania, prin intermediul Nord Stream

Gigantul rus Gazprom anunța, marți, scăderea cu mai bine de 40 % a capacității cotidiene de gaz trimis Germaniei, prin intermediul gazoductului Nord Stream.

Anumite echipamente necesare pentru asigurarea transferului nu au fost livrate de grupul german Siemens, susține Gazprom. 

Partea rusă afirmă că nu poate livra decât 100 de milioane de m³ de gaz, pe zi, în loc de 167 de milioane de m³ de gaz prevăzuți.

Exporturile de gaz rusesc către Europa au tot scăzut, odată cu introducerea sancțiunilor la adresa Rusiei, ca urmare a intervenției militare în Ucraina. 

În plus, Gazprom a întrerupt livrările de gaz pentru mai mulți clienți europeni care au refuzat să achite în ruble, așa cum a fost cerut de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. 

Gazoductul Nord Stream livrează, din 2012, gaz rusesc Germaniei, prin Marea Baltică.

Adăugăm și că Uniunea Europeană vrea să consolideze cooperarea energetică cu Israelul, ca răspuns la șantajul Moscovei, a declarat, marți, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită în Israel.

«Kremlin a utilizat dependența noastră de energiile rusești pentru a ne șantaja”, a explicat responsabila și a adăugat că Rusia a sistat în mod deliberat aprovizionările cu gaz în cazul Poloniei, Bulgariei și Finlandei, ca răspuns la susținerea oferită de Europa, Ucrainei”. 

”Comportamentul Kremlinului nu face altceva decât să ne consolideze dorința de a ne elibera de energiile rusești” - a mai adăugat responsabila europeană.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană ar trebui să fie deschisă în privința candidaturii Ucrainei, susține ministrul francez pentru Europa. 

Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promitea să ofere un răspuns în zilele ce urmează, în privința acestui dosar. 

Un răspuns ce nu va fi deloc ușor căci pentru aderarea la UE este necesar acordul unanim din partea celor 27 de state membre. Iar în acest moment, părerile sunt împărțite. 

Amintim că la doar 4 zile după invazia rusă, pe 28 februarie, 8 state europene - Cehia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Estonia, Polonia, Slovacia și Slovenia cerveau, într-o scrisoare comună, deschiderea discuțiilor pentru aderarea Ucrainei. În schimb, Olanda, Franța, Germania, Danemarca sunt rezervate în privința aderării. La finele lui mai, șeful guvernului Italian, Mario Draghi, spunea la ultimul Consiliu european că ”aproape toate marile state ale UE se opun statutului de candidat, cu excepția Italiei”. 

Ministrul francez pentru Europa, Clément Beaune, a precizat, marți, că ”Ucraina trebuie să primească, cât mai repede, un semnal pozitiv, este un stat în război iar urgența este oprirea războiului, reconstruirea Ucrainei iar apoi, să o ajutăm să adere în bune condiții atât pentru Uniunea Europeană cât și pentru Ucraina”. 

Comisia Europeană va oferi, până la finele săptămânii, un aviz asupra candidaturilor depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

La finele lui iunie, subiectul va fi discutat și în cadrul unui summit european.   

Pe front, Moscova anunță că dorește pentru, miercuri, un culoar umanitar pentru evacuarea civililor aflați la uzina Azot din Severodonețk.

Ministerul Apărării de la Moscova anunță că, dacă Ucraina este de acord, acest culoar va funcționa pe durata întregii zile iar civilii vor fi evacuați către o localitate aflată sub control rusesc.

Ministerul rus a cerut forțelor ucrainene să pună capăt ”rezistenței absurde” de la uzina Azot.

Oraș strategic aflat în estul Ucrainei, Severodonețk este de mai multe săptămâni teatrul a violente confruntări între armata ucraineană și forțele rusești care dispun de ajutorul separatiștilor pro-ruși.

Potrivit autorităților ucrainene, mai bine de 500 de civili s-au refugiat în mare uzină chimică Azot din Severodonețk.

Pe de altă parte, mai multe poduri, clădiri și instalații industriale au fost bombardate aici dar, așa cum spune primarul, Severodonețk nu este izolat iar trupele ucrainene nu sunt blocate.