Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franța este favorabilă unei apropieri între NATO și Uniunea Europeană

secretarul_general_al_nato_jens_stoltenberg_pe_16_iunie_2022_la_sediul_aliantei_din_bruxelles._.jpg

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg pe 16 iunie 2022, la sediul Aliantei din Bruxelles.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg pe 16 iunie 2022, la sediul Aliantei din Bruxelles.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Olivier Matthys

Războiul din Ucraina o impune, Emmanuel Macron nu mai vorbește de «moartea cerebrală» a NATO ci mai degrabă de un electroșoc aplicat Alianței odată cu invazia rusă a Ucrainei. Rezultatul: NATO renaște. Între două întâlniri cu liderii partidelor politice franceze, ca urmare a alegerilor legislative de duminică, Emmanuel Macron și-a prezentat intențiile secretarului general al NATO, cu ocazia unui tête-à-tête la Palatul Elysée.

Pe 28 iunie, la Madrid, liderii a 30 de state membre NATO se întâlnesc timp de două zile.

Întâlnirea va fi dominată de cererile de aderare ale Finlandei și Suediei, blocate în acest moment de Turcia.

La acest capitol, liderul de la Elysée va cere Ankarei să își clarifice poziția. În acest moment, nimeni nu știe dacă președintele Recep Tayyip Erdogan este dispus să accepte un compromis sau nu.

Ankara acuză cele două state nordice că găzduiesc militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan – PKK, formațiune considerată drept "teroristă" de Turcia și de aliații occidentali.

În plus, tot aici s-ar afla și susținători ai predicatorului Fethullah Gülen, acuzat că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Deocamdată, Emmanuel Macron a subliniat că suține Finlanda și Suedia, în «alegerea lor suverană de a adera la Alianță », pe fondul războiului din Ucraina. El a vorbit despre «capacitățile de apărare importante de care dispun cele două state și care ar contribui la consolidarea securității și stabilității în zona euro-atlantică».

In plus, Emmanuel Macron se declară dispus să ofere garanții de securitate până când cele două state nordice vor deveni membre ale Alianței.

AFP scrie că, în culise, trei subiecte sunt foarte sensibile pentru Franța: apărarea europeană, postura Alianței în ceea ce privește China dar și finanțarea organizației.

Pe de altă parte, va fi susținută continuarea acordării unui ajutor Ucrainei.

Franța insistă că, pentru asigurarea securității pe continent, este nevoie de o complementaritate între NATO și Uniunea Europeană iar aici referirea este la așa-zisa apărare europeană.

Pentru Paris, referirea este și la acea busolă strategică, cu care au fost de acord cele 27 de state, în primăvară, când s-a subliniat necesitatea cooperării între Alianța atlantică și Uniunea Europeană. Iar autoritățile franceze se îngrijorează pe motiv că nu s-ar fi avansat la acest capitol, scrie AFP. 

Apoi, poziționarea Alianței vizavi de China constituie un alt punct sensibil între Washington și o parte din aliații europeni – Paris și Berlin.

O sursă diplomatică franceză menționată de Le Monde susține că toți ochii sunt îndreptați spre Beijing, capitală apropiată de Moscova dar, «ADN-ul NATO este să asigure securitatea Americii de Nord și a Europei. China nu este inamicul».

În iunie 2021, aliații au aprobat, fără o discuție prea îndelungată, un document care preciza că în sine, China reprezintă o "provocare sistemică". La acel moment, nu se punea problema să fie stricată ambianța creată de nou administrația americană, condusă de Joe Biden, după anii tensionați din președinția lui Donald Trump. Acesta considera NATO drept o alianță "depășită, învechită".

În același timp, unele capitale europene, printre care Paris și Berlin, nu erau de acord cu ideea că administrația Biden pune pe picior de egalitate amenințările rusești și cele chineze, comentează Le Monde.

Conflictul din Ucraina a adus cu sine o prezență americană în Europa dar și o dependență militară de Washington.

Recent, pentru cotidianul german Bild, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg declara că  "expansiunea Chinei este o provocare pentru intențiile, valorile și securitatea NATO".

Pentru analiști citați de Le Monde rămâne de văzut dacă Alianța va desemna China drept o "evidentă amenințare".

Dar pentru așa ceva este nevoie de unitatea membrilor NATO, în condițiile în care multe state europene pun în balanță importanța relațiilor economice cu Beijingul.

Încheiem cu un alt subiect ce va fi luat în discuție- bugetul NATO.  Conducerea Alianței dorește creșterea participării financiare al fiecărui stat membru, la bugetul organizației. Parisul estimează că toate contribuțiile sale, directe și indirecte, prin implicarea în diversele operațiuni ori în România, spre exemplu, după 24 februarie, este o participare suficientă.