Liderii celor mai puternice națiuni, reunite în cadrul G7, s-au întâlnit în Germania în cadrul summitului anual.
Războiul din Ucraina, criza cerealelor și cea energetică, dosarul nuclear iranian – sunt doar câteva din temele de discuție.
La inițiativa Statelor Unite, a fost adus în dezbatere și un vast program de investiții pentru statele în curs de dezvoltare. Practic, se răspunde imenselor șantiere finanțate de China.
Se dorește mobilizarea a circa 600 de miliarde de dolari, până în 2027, pentru investiții mondiale în infrastructură, a precizat Casa Albă, cu puțin timp înainte ca președintele Joe Biden să prezinte propunerea sa, în cadrul summitului G7.
Statele Unite promit 200 de miliarde de dolari, în decursul a 5 ani de program.
Pe de altă parte, bombardamentele de la Kiev arată barbaria rusă, consideră președintele Joe Biden prezent, duminică în Germania, unde are loc summitul G7.
Mai multe explozii au putut fi auzite, duminică dimineață, la Kiev. A fost bombardat un imobil de locuințe ce se află în apropiere de centrul capitalei. Mai multe persoane au fost spitalizate, scrie AFP. Un obuz a aterizat, duminică, într-un loc de joacă pentru copii, aflat în apropierea imobilelor bombardate.
Potrivit unui bilanț furnizat duminică după-amiază, de primarul din Kiev, o persoană a murit, 6 persoane au fost spitalizate printre care și o fetiță de 7 ani.
"G7 și NATO trebuie să rămână împreună împotriva agresiunii ruse din Ucraina", a precizat liderul de la Casa Albă, Joe Biden pentru care, dorința președintelui Vladimir Putin este divizarea NATO și G7. “Dar, acest lucru nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla”, a subliniat președintele Joe Biden, aflat în turneu european cu ocazia summitului G7, în Germania și a reuniunii NATO, în Spania.
Iar Marea Britanie, Statele Unite, Japonia și Canada, sustinute de Franța doresc un embargo asupra aurului rusesc.
Şi-a exprimat reticența președintele Consiliului european, Charles Michel care a menționat că "trebuie găsită maniera prin care să fie lovită economia rusă".
"Sunt prudent dar suntem pregătiți să intrăm în detaliu pentru a ne asigura că un embargo asupra aurului rusesc va avea un efect negativ asupra Rusiei și nu unul negativ pentru noi", a comentat Charles Michel .
Premierul britanic Boris Johnson speră ca "această măsură să lovească direct oligarhii ruși precum și mașina de război a lui Vladimir Putin".
"Oligarhii ruși au tot acumulat aur pentru a amortiza impactul sancțiunilor occidentale", a explicat guvernul britanic.
Rusia este una din cele mai importante țări producătoare de aur. Anul trecut a exportat aur în valoare de 15 miliarde de euro, adică 5% din piața mondială. Acest metal prețios, este al doilea cel mai exportat produs din Rusia, după energie.
90% din exporturile de aur rusesc sunt spre statele din G7 și într-o parte importantă către Marea Britanie. Londra găzduiește principalul centru financiar de schimb al materiilor prime, printre care și pentru metale.
La rândul său, președintele Joe Biden a anunțat, pe Twitter, că "G7 va anunța interzicerea aurului rusesc, o sursă de export majoră, care va priva Rusia de miliarde de dolari".
Şeful de cabinet al președintelui ucrainean, Volodimir Zelensky a precizat că "embargoul asupra aurului rusesc este o măsură bună dar și mai benefic ar fi unul pentru gazul rusesc, este indispensabil embargoul pentru gaz".
Analistul francez Benjamin Louvet susține că persoanele care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma unui embargo asupra aurului sunt oligarhii: "Exporturile de aur din Rusia spre statele din G7 erau deja cu mult reduse. Principala piață de schimb, de la Londra, a interzis deja importul de aur de la mai multe rafinării din Rusia. Dar va exista un impact limitat, cel mai mult în cazul oligarhilor. Pe fondul sancțiunilor care au fost luate deja de Occident, oligarhii încearcă să se poziționeze pe piața aurului. Astfel că noua măsură le va face viața ceva mai dificilă apropiaților lui Putin și, deci, este o măsură semnificativă în acest sens. Ea izolează, încetul cu încetul, Rusia pe piețele internaționale".
O soluție negociată acum pentru Ucraina riscă să prelungească instabilitatea mondială, anunță Downing Street.
Liderul de la Elysée, Emmanuel Macron s-a întâlnit cu premierul Boris Johnson în Germania. Cei doi au convenit să susțină militar, în continuare, Ucraina.
"Orice tentativă de a soluționa conflictul, în acest moment, ar putea cauza o instabilitate pe termen lung ceea ce îi va oferi lui Vladimir Putin șansa de a manipula statele suverane și piețele internaționale, cât se va afla la putere", a precizat Downing Street.
Spre deosebire de Emmanuel Macron, premierul Boris Johnson refuză orice dialog cu președintele Rusiei și îl califică drept "dictator", de la începutul invaziei în Ucraina, la finele lui februarie.
Revista Presei
Presa Internațională
Top articole
