Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Madrid: La mai bine de 70 de ani de la crearea sa, NATO discută extinderea spre granița cu Rusia

la_mai_bine_de_70_de_ani_de_la_crearea_organizatiei_tratatului_atlanticului_de_nord_liderii_a_30_de_state_membre_se_reunesc_la_madrid_pentru_a_discuta_despre_extinderea_aliantei._.jpg

La mai bine de 70 de ani de la crearea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, liderii a 30 de state membre se reunesc la Madrid, pentru a discuta despre extinderea aliantei.
La mai bine de 70 de ani de la crearea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, liderii a 30 de state membre se reunesc la Madrid, pentru a discuta despre extinderea aliantei.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Manu Fernandez

Summitul G7 din Germania se încheie marți în timp ce, la Madrid, se deschide, doar câteva ore mai târziu, reuniunea NATO, într-un moment în care războiul din Ucraina acaparează discuțiile din cadrul reuniunilor internaționale. Liderii celor 30 de statele membre NATO se întâlnesc, pentru două zile, pentru a clarifica aderarea Finlandei și a Suediei la Alianță, printre altele. Președintele Emmanuel Macron șoca marile puteri, în 2019, când a declarat că Alianța se află în moarte cerebrală iar odată cu invazia rusă a Ucrainei, șocul a dus la resuscitarea NATO care, ia în calcul, să se extindă.

Secretarul general al NATO încerca, luni, la Bruxelles să găsească soluțiile pentru ridicarea vetoului turc pentru aderarea Suediei la Alianță.  Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu responsabili suedezi și finlandezi, înainte de întâlnirea de marți cu liderul de la Ankara, Recep-Tayyip Erdogan.

Președintele Turciei îl întâlnește la Madrid pe omologul finlandez și pe prima-ministră a Suediei, în deschiderea summitului NATO.

Ankara blochează aderarea celor două state nordice și le acuză că găzduiește militanți ai PKK – Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizație considerată drept teroristă. Apoi, a denunțat și prezența, în aceste două state, a partizanilor predicatorului Fethullah Gülen, bănuit că a orchestrat tentativa de lovitură de stat, din iulie 2016, din Turcia prin care s-a dorit înlăturarea de la putere a președintelui Erdogan.

Acum, dacă înainte de invazia Rusiei în Ucraina, 27% dintre finlandezi și 30% dintre suedezi erau favorabili unei aderări la NATO, după invazie, mai bine de 70% dintre finlandezi au răspuns favorabili ideii de aderare la NATO. În Suedia, populația pare mult mai precaută și s-a declarat doar într-o proporție de 50% pentru integrarea Alianței.

Pe de o parte situația geografică nu este aceeași.

Suedia nu are o frontieră comună cu Rusia. În schimb, Finlanda are o graniță comună cu Rusia ce se întinde pe 1.300 de km.

Apoi, trebuie ținut cont și de neutralitatea celor două state.

Suedia a ales calea neutralității după războaiele napoleoniene, acum mai bine de 200 de ani.

În schimb, neutralitatea Finlandei s-a produs în 1948 și consistă într-o constrângere și o suveranitate limitată, impusă de URSS la începutul războiului rece. Finlanda a semnat un tratat de prietenie și de cooperare în 1948 și refuza ajutorul american prin planul Marshall. O neutralitate ce a permis acestui stat nordic să își mențină independența. La fínele Uniunii Sovietice, tratatul a fost revizat în 1992 dar, Finlanda a rămas neutră până la invazia rusă a Ucrainei.

Jean-Vincent Holeindre este profesor de științe politice: "NATO se afla în moarte cerebrală, potrivit lui Emmanuel Macron, deoarace nu știa încotro se îndrepta, înainte de invazia rusă a Ucrainei. Iar într-o anumită măsură, războiul a avut un efect revelator în ceea ce privește direcția ce ar trebui urmată. Deoarece, înainte de orice, NATO este o alianță militară defensivă. Adică, așa cum o spune articolul 5, în cazul în care există o amenințare asupra unui stat membru, ansamblul țărilor membre sunt solidare și acționează colectiv. Este miza reuniunii: cum pot fi integrate noi state, Suedia și Finlanda, cum poate fi regăsit sensul inițial al misiunii. Cine își putea imagina, acum 6 luni, că Alianța va redeveni defensivă. Până acum vorbeam de terorism și de noile amenințări. Dar, acestea vor continua să se afle în centrul preocupărilor iar NATO, își regăsește, într-un fel, rațiunea de a exista".

Pentru analist, summitul va trebui să fie cu adevărat constructiv: "Alianța va trebui să găsească modalitatea de a răspunde unui război tangibil, unor provocări de securitate lansate de Rusia și, indirect, de China deoarece există și alte chestiuni teritoriale – în Marea Chinei meridionale, la Taiwan. Iar statele membre nu își pot permite să aibă vreo ezitare în ce privește Ucraina căci ar transmite Chinei un mesaj de slăbiciune. Iar miza, în prezent, este ca cei 30 de membri să reușească să transmită un mesaj important vizavi de articolul 5".  

În mod oficial, NATO nu poate obliga Turcia să accepte aderarea celor două state nordice, explică un alt analist francez, citat de AFP. Si adaugă faptul că tot ce încearcă Turcia este să obțină cât mai multe beneficii de pe urma acestui blocaj.