Ucraina suferă de o brutalitate inedită în Europa, denunță șeful NATO

Ucraina este supusă unei brutalități inedite în Europa, nemaivăzută de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg – într-o declarație făcută la Madrid.

Cu câteva ore înainte, un centru comercial situat în centrul Ucrainei a fost atacat cu bombe, luni seară iar aproximativ 20 de oameni au fost uciși.  Lovitura a fost catalogată de liderii statelor din G7, reuniți în Germania, drept crimă de război.

Între timp, Kremlinul a ținut să sublinieze că ofensiva din Ucraina se va încheia când autoritățile și armata ucraineană va capitula.

Si tot Kremlinul a precizat că NATO este un bloc agresiv.

"Doar teroriști complet nebuni, care nu ar trebui să aibă loc pe Pământ, pot bombarda obiective civile", a scris Volodimir Zelenski pe Telegram.

"Sunt lovituri bine calculate care au avut în vizor locuri de joacă pentru copii, școli, centre comerciale, clădiri de locuit", a subliniat liderul de la Kiev.

Statele NATO au furnizat deja Kievului, armament în valoare de miliarde de dolari iar la Madrid, statele membre doresc să pună la punct un program de asistență complet pentru Ucraina, a explicat, într-o declarație de presă secretarul NATO, alături de premierul Spaniei, Pedro Sanchez.

Înainte să plece la Madrid, președintele francez a declarat că Rusia nu poate și nu trebuie să câștige războiul în Ucraina și aadăugat că sancțiunile la adresa Moscovei vor fi menținute atât timp cât va fi necesar și cu intensitatea necesară. Precizările au fost făcute la finele summitului G7 din Germania.  

În plus, președintele Franței, Emmanuel Macron cere Alianței să transmită un mesaj de unitate și de forță cu ocazia summitului ce are loc, timp de trei zile, la Madrid.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este discutată cu această ocazie. Președintele Turciei, care se opune aderării acestor două state nordice, este prezent la summit.

De partea sa, Finlanda susține că se poate apăra singură și nu dorește întăriri NATO. Garanțiile Alianței sunt dorite doar sub o formă de asigurare împotriva unei eventuale agresiuni ruse. Finlanda dispune de o armată care poate mobiliza până la 1 milion de rezerviști, la o populație totală de 5,5 milioane. Este un caz unic în Europa.

Vecinul Rusiei are un buget militar ce depășește 2% din Produsul Intern Brut. A achiziționat 64 de avioane de vânătoare F-35. 

Helsinki nu dorește să găzduiască baze NATO și nici arme nucleare. Un analist finlandez explică faptul că “un batalion suplementar de soldați străini nu va schimba cu nimic, fundamental, situația militară. Iar în privința armelor nucleare. În plus, Constituța finlandeză interzice fabricarea ori stocarea lor".

Suedia este într-o situație diferită. Ea a introdus serviciul militar obligatoriu în 2017. Alocă, aproximativ tot 2% din PIB bugetului apărării și se înarmează.

Un expert în domeniul militar observă că “dacă luăm toate avioanele statelor nordice, inclusiv pe cele ale Danemarciei și Norvegiei, care se antrenează împreună, am ajunge la cea mai mare forță aeriană europeană”.

Aderarea celor două state la NATO, ar consolida apărarea flancului nordic al Europei.

O altă schimbare strategică majoră ar fi că Marea Baltică va fi, aproape în întregime, mărginită de state NATO. La Marea Baltică se află portul Sankt Petersburg, punct maritim crucial pentru Rusia. În caz de conflict, NATO ar putea bloca golful Finlandei dar și flota rusă – ceea ce ar afecta economia rusă.

În Arctic, NATO se va apropia, odată cu aderarea celor două state nordice, de un alt port strategic: cel din Murmansk, care găzduiește submarine nucleare ruse.

Deocamdată, Moscova a promis un răspuns militaro-tehnic, apoi, Vladimir Putin a estimat că de fapt, extinderea nu reprezintă o amenințare, cu condiția ca NATO să nu instaleze noi infrastructuri la frontierele cu Rusia.