Neutralitatea suedeză, impusă acum 200 de ani de un fost mareşal francez, devenit rege al Suediei

suede.jpg

Drapelul suedez în fata parlamentului din Stockholm.
Drapelul suedez în fata parlamentului din Stockholm.
Sursa imaginii: 
AFP/Johan Ekstromer

În urma invaziei ruse din Ucraina, Suedia şi Finlanda au cerut oficial aderarera la NATO. Un gest care pune capăt neutralităţii lor, un principiu respectat de cele două state scandinave de zeci, ba chiar sute de ani. Care este istoria acestei neutralităţi?

Neutralitatea Suediei a rezistat mai bine de 200 de ani iar povestea acestei neutralităţi are rădăcini franceze.

Suedia, învinsă de Rusia în 1809 şi amputată de o parte din teritoriul ei – actuala Finlandă – este condusă de un bătran rege fără moştenitori, Carol al XIII-lea. În 1810, un prinţ danez prezis drept urmaş al regelui, moare.

În poziţie defensivă, sub presiune diplomatică din toate părţile - Rusia, Anglia şi Franţa - Carol al XIII-lea cere avizul marilor puteri cu privire la succesiunea sa. După ce se exclude repede ipoteza fratelui defunctului prinţ, un baron local, Carl Otto Mörner, mare admirator al lui Napoleon, convins că va izbunci un război franco-rus graţie căruia ar putea recupera Finlanda, pleacă la Paris în căutarea unui candidat francez la coroana Suediei. Precizăm că în 1810, Imperiul napoleonian este la apogeu iar Napoleon arbitrează totul şi vrea să se afirme şi impună peste tot şi în particular contra englezilor. Ajutat de contactele pe care le avea, emisarul suedez pune ochii la Paris pe mareşalul Jean-Baptiste Jules Bernadotte. Participant la campaniile napoleoniene din Austria, Prusia şi Polonia, Bernadotte căzuse în dizgraţie după bătălia de la Wagram şi deci era «liber». Mareşalul acceptă propunerea iar Napoleon, chiar dacă nu o aprobă oficial, nu i se va opune ţinând cont că astfel va întări prezenţa franceză în Suedia şi totodată îl va ţine departe pe fostul său mareşal, potenţial rival.

Astfel, pe 21 august 1810, Bernadotte este ales de Dieta suedeză, reunită la Orebro, drept prinţ moştenitor, adică viitor succesor al regelui, sub numele de Carol Johan. Opt ani mai târziu, după moartea lui Carol al XIII-lea în februarie 1818, Bernadotte ajunge pe tronul Suediei – şi al Norvegiei – sub numele de Carol al XIV-lea Johan.

Consecinţele acestei intronizări inedite – fiul unui modest magistrat din Pau, celebru militar în timpul Revoluţei franceze, devenit mareşal al Imperiului francez, ajunge pe un tron european – sunt numeroase. Dornic să se menţină pe tronul suedez, supărat pe Napoleon, Bernadotte se apropie de Rusia şi iese din alianţa cu Franţa. Totodată, această politică va permite ţării să rămână în pace din 1814 – anul victoriei contra Norvegiei cu care se va uni Suedia - şi până azi, graţie conceptului de neutralitate impus de Bernadotte. Suedia a fost astfel singura ţară nordică din Europa care nu  fost invadată nici de nazişti, nici de sovietici.

Neutralitatea finlandeză este mai recentă. Devenită teritoriu rus în 1809, fericită că a scăpat de sub tutela suedeză, Finlanda va profita de revoluţia bolşevică din 1917 pentru a deveni independentă. Primul şi al doilea război mondial vor diminua însă mult capacităţile regatului. Ca să scape de o integrare de timp baltic în URSS, sub presiunea Moscovei, Finlanda va fi constrânsă, în 1948, să accepte statutul de neutralitate.

Suedia şi Finlanda vor profita de acest statut de neutralitate pentru a prospera departe de conflictele şi tensiunile din timpul războilui rece. La terminarea acestuia, statutul lor va evolua treptat de la neutralitate la «non-alianţă» sau ţări «nealiniate». Trupe suedeze şi finlandeze participă la operaţiuni de menţinere a păcii. În 1995, aderările lor la Uniunea europeană le scot definitiv din cadrul neutralităţii stricte. Într-adevăr, cele două state scandinave trebuie să fie solidare cu ceilalţi membri ai organizaţiei de care le leagă o serie de clauze de securitate. În 2016, Suedia şi Finlanda sunt invitate pentru prima oară la un summit NATO, cel de la Varşovia. Suedia va semna apoi cu SUA un acord de cooperare iar Finlanda va cumpăra avioane de luptă americane.

Invazia din Ucraina a finalizat această evoluţie. Cele două ţări dar şi opiniile lor publice respective au înţeles că nu există securitate în faţa Rusiei fără protecţia articolului 5 al Tratatului nord-atlantic.

 
Neutralitatea suedeză, impusă acum 200 de ani de un fost mareşal francez, devenit rege al Suediei