Prerogativele preşedintelui Adunării naţionale franceze (Camera deputaţilor)

Preşedintele Adunării naţionale este al 4-lea personaj în statul francez. În această calitate, el dispune de puteri importante, în particular în materie de numiri în posturi de responsabilitate.

Astfel, preşedintele Adunării naţionale îl numeşte pe unul din cei 9 membri ai Consiliului constituţional. Tot el îi numeşte pe doi membri ai Consiliului superior al magistraturii, garantul independenţei justiţiei. În fine, preşedintele Adunării naţionale numeşte trei membri Arcom – fostul CNA – jandarmul audiovizualului.

Seful celor 577 de deputaţi francezi face şi poliţie în hemicilu. Urcat pe un podium, mai sus decât colegii de cameră, preşedintele este garantul disciplinei. El organizează dezbaterile şi veghează ca acestea să respecte regulamentul intern. In caz de agitaţie prea mare, poate decide suspendarea sau chiar oprirea unei şedinţe.

În a V-a Republică franceză, Parlamentul are puterea de a răsturna un guvern. Totodată, preşedintele Camerei joacă şi rolul de interlocutor privilegiat al Preşedintelui ţării, de exemplu când acesta vrea să dizolve Parlamentul sau să-şi aroge drepturi depline, aşa cum îi permite în anumite circumstanţe Constituţia Franţei.

În fine, preşedintele Adunării naţionale este cel care prezidează Congresul, adică reuniunea celor două camere ale parlamentului francez – Adunarea naţională şi Senatul. Congresul Franţei se reuneşte numai la Versailles şi doar cu ocazii foarte speciale: fie pentru o revizuiere a Constituţiei, fie pentru a vota aderarea unui nou stat la UE, fie pentru a asculta o declaraţie specială a preşedintelui Republicii cum a fost cazul în 2015 cu François Hollande care s-a exprimat în faţa Congresului după atentatele din 13 noiembrie.