Vastă remaniere guvernamentală în Franţa, două săptămâni după legislative şi două luni după prezidenţiale

ap22169382790464.jpg

Presedintele Emmanuel Macron si prim-ministra Frantei Elisabeth Borne, 18 iunie 2022.
Presedintele Emmanuel Macron si prim-ministra Frantei Elisabeth Borne, 18 iunie 2022.
Sursa imaginii: 
Gonzalo Fuentes, Pool via AP

Două săptămâni după alegerile legislative din Franţa care nu au dat o majoritate absolută coaliţiei prezidenţiale Ensemble!, palatul Elysée a anunţat astăzi noul guvern de la Paris. Un «guvern de acţiune» cum îşi dorea Emmanuel Macron, destinat să lanseze, în fine, al doilea mandat al preşedintelui reales în luna aprilie. Cine sunt noii veniţi în executivul francez, cine a rămas din vechea echipă şi cine a plecat?

După mai multe zile de negocieri dificile impuse de contextul post-electoral, noul guvern de la Paris a fost anunţat. El este condus tot de Elisabeth Borne – de unde şi porecla «Borne 2» - cea care conducea déjà guvernul numit după prezidenţialele din aprilie. Echipa ei numără 41 de miniştri, miniştri delegaţi şi secretari de stat. Din totalul de 41 de membri, 19 sunt femei. Paritatea este astfel aproape perfect respectată. «O paritate în trompe l’œil» scrie însă Libération care notează că doar 31% dintre miniştri sunt femei dar 90 de procente printre secretarii de stat…

Remanierea realizată acum permite în primul rând exfiltrarea, scoaterea pe tuşe, a celor 3 miniştri învinşi la legislative – o regulă nescrisă impusă de şeful statului. Astfel, la Tranziţia ecologică, Amélie de Montchalin a fost înlocuită cu Christophe Béchu, numărul doi al partidului Horizons creat de ex-premierul Edouard Philippe. La Sănătate, Brigitte Bourguignon lasă locul medicului urgentist François Braun. La Teritoriile franceze de peste mări, Yaël Braun-Pivet, nou aleasa preşedintă a Adunării naţionale, este înlocuită cu fostul prefect Jean-François Carenco. În fine, Damien Abad, vizat de diverse plângeri pentru hărţuire sexuală dar şi de o tentativă de viol, pleacă din guvern unde ocupa portofoliul Solidarităţilor.

Schimbarea de echipă nu înseamnă însă neapărat şi reînnoirea ei. Există miniştri care rămân dar schimbă portofoliul. În franceză aceste mişcări de şah se numesc «chaises musicales», pe care le-am putea traduce prin «jocul scaunelor muzicale». Astfel, Olivier Véran, ex-ministru al Sănătăţii, devenit figură inconturnabilă în timpul pandemiei de Covid-19, şi efemer secretar de stat însărcinat cu Relaţiile cu Parlamentul de 6 săptămâni încoace, a fost numit purtător de cuvânt al noii echipe guvernamentale, un post extrem de strategic dar şi sensibil. Tot el se va ocupa şi de «renaşterea democratică». Marlène Schiappa, fostă secretară de stat la Cetăţenie în timpul primului mandat al lui Emmanuel Macron, ieşită de la guvernare acum două luni cu promisiunea de a abandona politica, revine acum în postul de secretară de stat însărcinată cu Economia socială şi solidară şi cu Viaţa asociativă. În fine, Clément Beaune, fost ministru delegat însărcinat cu afacerile europene şi un apropiat al preşedintelui Macron, schimbă de portofoliu pentru a se ocupa pe viitor de Transporturi.

O serie de miniştri – în general cei cu posturile cele mai importante din echipă – îşi păstrează portofoliile dinainte ocupate. E cazul, de exemplu, al lui Bruno Le Maire la Economie şi Finanţe, de Gérald Darmanin la Interne, Catherine Colonna la Europa şi Afaceri externe, Eric Dupond-Moretti la Justiţie, Pap Ndiaye la Educaţie şi Tineret sau Rima Abdul-Malak la Cultură.

Noul executiv de la Paris va avea de înfruntat mai multe crize şi sfidări. Inflaţia şi creşterea preţurilor, revenirea pandemiei de Covid, consecinţele războiului din Ucraina şi, nu în ultimul rând, lipsa de majoritate absolută în Adunarea naţională, lucru care va obliga guvernul să caute majorităţi punctuale – «majorităţi de idei» cum se spune în sferele puterii - în funcţie de proiectele de lege propuse spre dezbatere şi adoptare. De notat că noii numiţi în echipa lui Elisabeth Borne vin de la dreapta sau centul spectrului politic. Cu alte cuvinte, majoritatea relativă a coaliţiei prezidenţiale nu a fost extinsă spre stânga. De asemenea, Tranziţia ecologică, subiect sensibil de care preşedintele Macron a promis că se va ocupa cu prioritate în acest al doilea mandat, a degringolat în ierarhia protocolară de pe poziţia a 5-a pe locul 10. Două semne care prezic lupte politice aprige în Camera deputaţilor unde coaliţia de stânga Nupes este principala forţă de opoziţie.

Două luni după realegerea sa şi două săptămâni după legislative, Emmanuel Macron, acuzat în ultima vreme că «bate pasul pe loc şi ezită», vrea acum să «accelereze» spune anturajul său. E probabil şi motivul pentru care echipa «Borne 2» a fost déjà convocată  luni la Palatul Elysée pentru un prim consiliu de miniştri. În preambulul acestuia, Emmanuel Macron a estimat că «trebuie să luăm act de absenţa de dorinţă a partidelor de guvernământ de a participa la un acod de guvernare».

Discursul de politică generală va fi rostit de Elisabeth Borne în faţa deputaţilor, miercuri după-amiază. Un discurs care nu va fi urmat, aşa cereau unii adversari, de un vot de încredere. Motiv pentru care Franţa nesupusă a promis că va depune o moţiune de cenzură după discursul prim-ministrei.

Reacţiile la remanierea nu s-au lăsat mult aşteptate. Reuniunea naţională, partidul extremei drepte şi primul partid de opoziţie de la Paris, a estimat că «încă o dată, Emmanuel Macron ignoră rezultatul alegerilor». De partea sa, Franţa nesupusă (LFI), mişcarea stângistului Jean-Luc Mélenchon, a descris remanierea drept «un non-eveniment care reflectă o putere pe cale de descompunere». Alţi lideri ai partidului au denunţat «un joc de scaune muzicale».

 
Vastă remaniere guvernamentală în Franţa, două săptămâni după legislative şi două luni după prezidenţiale