În prima revista pe care am deschis-o la Avignon am regasit o invitatie la una dintre piesele de teatru semnate de Matei Visniec si prezenta în 2022 la Festivalul de la Avignon.
Sursa imaginii:
Cristina TEACA
Special Paris
07 Iulie 2022
Matei Vișniec - ”Vladimir Putin nu este demn de marea cultură rusă”
Scriitorul și dramaturgul Matei Vișniec este prezent de 32 de ani la acest festival iar piesele sale sunt jucate an de an aici, în secțiunea OFF.
De altfel, la această secțiune, anul acesta se înregistrează un record de spectacole peste 1.540 – dintre care, 5 sunt piese scrise de Matei Vișniec.
Viața teatrală din Franța își revine, după aproape 2 ani în care sălile de spectacole au avut pagube importante de pe urma crizei sanitare.
Matei Vișniec explică ce putem găsi la această nouă ediție a festivalului:
Matei Vișniec: “ Teatrul este precum cultura: un fel de formă de contraputere, care forjează spiritul critic. Iar cu cât vedem mai multe spectacole diferite, interesante, nu doar la Avignon ci în toate festivalurile din Europa, cu atât mai mult se forjează, se întărește spiritul critic al europenilor și, de fapt, democrația”.
Cristina Teacă: Care sunt temele abordate anul acesta în piesele de la Festivalul de la Avignon?
Matei Vișniec: “În ambele secții există o mare libertate tematică, deși, există și anumite spectacole care au o semnificație specială. În selecția oficială a festivalului este regizorul rus Kirill Serebrennikov, care, ar trebui să fie și el prezent la eveniment odată cu prezentarea piesei sale. Este vorba de o piesă mai puțin cunoscută de Cehov. Directorul Festivalului de la Avignon, Olivier Py, a făcut acest gest în mod intenționat, pentru a spune că, în acest context al războiului din Ucraina, trebuie să facem diferența dintre marea cultura rusă și ideología lui Putin, că, artiști foarte mari, scriitori importanți ai umanității, precum Cehov, Tolstoi, Dostoievski, Gogol și alți scriitori pe care Rusia i-a dat – nu au nimic de a face cu ideología neoimperială impregnată de nostalgia sovietistă, de fascism și de comunism primitiv aș spune, de militarism și de neocolonialism. Deci, mari artiști ruși un au nimic de a face cu ceea ce Vladimir Putin comite acum: o oroare, un genocid, probabil, în Ucraina.
Prin această invitație, Festivalul de la Avignon și Olivier Py, vor să arate că Europa, lumea liberă, rămân deschise, în continuare, pentru artiști ruși, pentru cultura rusă, bineînțeles, cu acest element critic care va rămâne veșnic – Putin nu este demn, de fapt, de marea cultură rusă.
Iată, deci, un gest, care arată că artiști și festivalurile din Franța rămân într-un angajament politic și civic.
În rest, cifrele vorbesc de la sine: în OFF sunt 1.540 de spectacole iar 1.068 dintre ele sunt prezentate pentru prima dată în acest festival. Ceea ce spune despre febrilitatea creației din Franța.
Dintre artiștii care vin în secțiunea IN, sunt 59 de artiști străini. Organizatorul Olivier Py s-a asigurat că există o paritate – artiști și artiste, bărbați și femei – 31 de bărbați și 27 de femei sunt invitate în IN. 46% dintre artiștii din IN sunt din străinătate.
Aceste cifre arată deschiderea internațională a Franței. Este o tradiție de câteva sute de ani – artiștii străini au fost bine primiți în Franța, au reușit să se integreze, au reușit să-și obțină locul, să-și marcheze prezența, să-și găsească identitatea. Franța, pentru foarte mulți artiști ai lumii, rămâne un loc în care ei s-au găsit pe ei înșiși.
Iar la Festivalul de la Avignon, vin numeroși artiști străini. Printre care și români. Aș enumera doar pe Alexandra Badea și pe Gianina Cărbunariu – două scriitoare, autoare de piese de teatru care au fost prezente în secțiunea IN. Silviu Purcărete – și el prezent în secțiunea IN.
Şi, probabil că atâta timp cât nu ajung tancurile rusești la Avignon, acest oraș va continua să prospere și să invite la un fel de comuniune a artelor dar și a ideiilor umaniste. Pentru că, în spatele acestei libertăți artistice pe care Franța și-o asumă și o hrănește, se află o concepție umanistă despre cultură, despre om, despre libertate”.
Cristina Teacă: Matei Vișniec, ai vorbit despre artiștii străini care vin la Festival, despre cel rus, dar, oare, vom regăsi și artiști ucraineni?
Matei Vișniec: “Cu siguranță. Spre exemplu, o scriitoare pe care eu însumi am încercat să o traduc și să o promovez, Neda Nejdana, va fi prezentă cu lecturi, dacă nu cumva și cu un spectacol în OFF.
Neda Nejdana este o scriitoare care are 50 de ani și a venit de mai multe ori în Franța. Am întâlnit-o de mai multe ori. Este editată de Editions l’Espace d’un instant, o editură care de 25 de ani se orientează către țările din Europa de Răsărit, din Balcani și din Caucaz.
Neda Nejdana are mai multe piese publicate la această editură, printre care se numără și Maidan Inferno. Este o piesă tulburătoare în care ea vorbește despre revoluția din Piața Maidan, din 2014 și de anexarea Crimeei și a unei părți din Donbass.
Strigătul de alarmă al acestei scriitoare, Neda Nejdana, răsună deci din 2014. Pentru că, în această piesă, ea spune: “suntem atacați, ajutor, veniți să ne salvați, suntem atacați de Rusia”. Ori, acest strigăt de alarmă nu a fost auzit în Occident decât de pe 24 februarie 2022, când, efectiv, tancurile rusești au intrat în Ucraina.
Această editură franceză s-a implicat în ultima perioadă în a promova artiști ucraineni iar la ea mai sunt editați câțiva autori ucraineni. În toată Europa, mai multe festivaluri s-au focalizat, în aceste luni, pe autori ucraineni.
Spre exemplu, în toamnă, Neda Nejdana va fi prezentă, cu o piesă, la Cluj, la Teatrul Național din Cluj.
Iar împreună cu colegii de la Teatrul din Suceava am invitat-o și a venit de la Cernăuți la Suceava unde a susținut o conferință de presă.
Sper să o văd și la Avignon”.
Revista Presei
Top articole
