Niciun condamnat din procesul atentatelor jihadiste din 13 noiembrie 2015 nu a făcut apel la verdict

cei_14_acuzati_din_procesul_atentatelor_din_13_noiembrie_2015_pe_27_iunie_2022_ziua_cand_au_luat_toti_cuvantul_pentru_ultima_oara_in_cadrul_procesului.jpg

Cei 14 acuzati din procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015, pe 27 iunie 2022, ziua când au luat toti cuvântul pentru ultima oara în cadrul procesului.
Cei 14 acuzati din procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015, pe 27 iunie 2022, ziua când au luat toti cuvântul pentru ultima oara în cadrul procesului.
Sursa imaginii: 
BENOIT PEYRUCQ / AFP

Nu va mai fi un al doilea proces al atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015. Condamnații puteau să facă recurs la verdict până luni, 11 iulie. Dar, niciunul dintre cei 14 acuzați nu a revenit asupra verdictului.

Sentința a fost anunțată pe 29 iunie, în urma unui proces cu totul excepțional, care s-a întins pe durata a 10 luni.

În afară de un singur acuzat din cei 20 judecaţi – 14 prezenţi, 6 în lipsă – toţi au fost declaraţi vinovaţi de toate capetele de acuzare care li se reproşau.

Așadar, acum, toți condamnații au ales să accepte pedepsele primite.

În seara verdictului, Salah Abdeslam părea că va face apel la condamnarea sa. El a primit cea mai grea pedeapsă prevăzută de codul penal francez.

Salah Abdeslam a fost principalul acuzat în acest proces şi singurul supravieţuitor al atacurilor jihadiste comise acum aproape 7 ani și soldate cu 130 de morţi şi 400 de răniţi. El a fost condamnat de curtea specială din Paris, la închisoare pe viaţă fără nicio posibilitate de eliberare anticipată.

Avocații săi doreau să încerce să îi mai ușureze pedeapsa dar, marți, într-un comunicat, ei au anunțat că Salah Abdeslam a decis să nu facă apel și că se resemnează.

Avocații au mai precizat că respectă decizia iar astfel, Salah Abdeslam devine, definitiv, al 5-lea om condamnat la cea mai grea pedeapsă prevăzută în codul penal francez: închisoare pe viață, fără nicio posibilitate de eliberare anticipată. Pedeapsa a fost introdusă în dreptul francez, în 1994.

Pedeapsa a mai fost dată, până acum, unor oameni care au torturat, violat şi apoi ucis copii. În 2011 această sentinţă, echivalentă în ochii unora cu o «pedeapsă cu moartea lentă», a fost extinsă şi la cei care ucid sau încearcă să ucidă persoane ce deţin autoritatea publică. E vorba deci de forţele de ordine, magistraţi sau paznici de închisori.

Restul acuzaților au primit pedepse de la închisoare pe viaţă la doi ani puşcărie. Practic, ceva mai puţin severe decât cele cerute de acuzaţie. Închisoare pe viaţă cu o perioadă de securitate de 22 de ani, a luat de însă Mohamed Abrini, «omul cu pălărie» de la atentatele din Bruxelles din martie 2016.

Mai mulți acuzați din proces au susținut, de-a lungul celor 10 luni că sunt nevinovați așadar, din partea lor se aștepta să facă apel la condamnare. Unii nu au făcut deoarece au executat, deja, cea mai mare parte din pedeapsa atribuită.

Nici Parchetul Național Antiterorist nu a făcut apel. Parchetul ceruse închisoarea pe viață pentru 3 dintre acuzați care, în cele din urmă au fost condamnați la 30 de ani de închisoare.

Verdictul, prin care, ansamblul acuzaților au fost declarați vinovați, corespunde cu ideea de justiție cerută de Parchetul Antiterorist, este o justiție recunoscută unanim, a reacționat Parchetul.

Dar, pentru Salah Abdeslam și pentru alți patru acuzați ce au fost judecați la Paris, bătălia judiciară nu se termină aici.

Din 10 octombrie, aceștia vor fi judecați la Bruxelles în cadrul unui proces al atentatelor care au avut loc în capitala Belgiei, în martie 2016.