Criza economică din Siria se agravează odată cu inflația mondială

După 11 ani de război, Siria se află într-o criză economică ce se tot adâncește.

Siria este în prezent o ruină. O țară golită de locuitori și unde electricitatea și pâinea sunt raționalizate.

În 10 ani de război, produsul intern brut a scăzut la jumătate.

7 milioane de sirieni au fugit din țara lor iar 6 milioane au fost nevoiți să se mute în interiorul țării, pentru a scăpa de război.

Apoi a intervenit epidemia de Covid iar acum, Siria este afectată și ea de războiul din Ucraina.

În ultimul an, prețul produselor alimentare s-a dublat iar cel al pâinii, s-a triplat.

În anii ’90, Siria producea grâul de care avea nevoie. În 2021, a avut cea mai proastă recoltă din ultimii 50 de ani. A obținut 1 milion de tone de grâu, de trei ori mai puțin decât se întâmpla în 2020.

Siria producea, în medie, 4 milioane de tone pe an, înainte ca războiul să izbucnească, în 2011.

Din 2018, Siria a importat grâu cultivat în Crimeea și exportat de societăți rusești.

Grâu ucrainean, deturnat de Rusia, a fost adus, recent, de Moscova, în Siria.  Dar, la un preț foarte mare care nu este pe gustul populației puternic afectate deja de războiul local.

La ora actuală, un sirian din 3 se hrănește datorită Programului Alimentar Mondial. Este vorba de un total de 5 milioane de sirieni.

Este un ajutor esențial în N-V țării, acolo unde 80% dintre locuitori sunt în continuare în război.

Iar regimul sirian se află, în continuare, sub sancțiunile occidentale. Companiile locale au ajuns pe mâinile celor care susțin regimul.

În domeniul fosfaților, spre exemplu, în care Siria era un mare exportator, filiera publică a fost cedată în 2018 la doi oligarhi ruși.

Unul dintre ei, Ghenadi Timosenko, un apropiat de Vladimir Putin, se află pe lista personalităților sancționate de Uniunea Europeană. Dar, el își continua activitățile prin intermediul unor societăți ecran, arată o anchetă realizată de un consorțiu media din Orientul Mijlociu.

Ceea ce a permis Siriei să exporte fosfat către Europa, prin România, arată această anchetă.

O societate rusă a semnat un contract, în urmă cu doar câteva zile, pentru a construi un complex turistic, la un port situat în vestul Siriei.

Pentru un sirian de rând, pentru a putea supraviețui cotidian, transferurile făcute de diasporă sunt cruciale. Conform unei estimări realizate de un cotidian pro-guvernamental, El Watan, 3,6 miliarde de dolari sunt trimiși în Siria, anual.

Teheran - Presedintele Ebrahim Raisi l-a primit pe omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, Palatul Saadabad, 19 iulie 2022.

Sursa imaginii: 

AP Photo/Vahid Salemi

Revenind la ofensiva dorită de Ankara în Siria, Iran își reafirmă opoziția la o eventuală ofensivă turcă în nordul Siriei.

Este primul summit prezidat de președintele Ebrahim Raïssi de când se află la putere, în urmă cu un an. Pentru Vladimir Putin este a doua deplasare în străinătate în urma ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie.

Reuniunea tripartită intervine la câteva zile după turneul președintelui Statelor Unite, Joe Biden în Orientul Mijlociu. Joe Biden s-a deplasat în Israel – inamicul numărul unu al Iranului și în Arabia Saudită – rivalul regional.

Siria, Rusia, Turcia și Iran reprezintă cei trei actori majori în războiul de aici. Moscova și Teheran susțin regimul lui Bachar al Assad iar Ankara sprijină rebelii.

Cele trei state au lansat, la finele lui 2016, procesul Astana – pentru a pune un punct războiului în Siria.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan s-a întâlnit cu ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Ocazie cu care, Khamenei și-a reiterat opoziția față de o eventuală operațiune militară turcă în Siria, pe motiv că ar aduce prejudicii regiunii.

"O ofensivă militară dusă împotriva combatanților kurzi, în nordul Siriei, va aduce prejudicii Siriei, Turciei și regiunii", a precizat ghidul suprem iranian.

Totuși, ayatollahul l-a asigurat pe liderul de la Ankara că Iran va coopera cu Turcia  "în lupta pe care o duce împotriva terorismului" și a subliniat că teroriștii nu se limitează la un grup anume.

Practic, Turcia dorește să creeze o zonă de securitate, o fâșie lungă de 30 de km pe frontiera comună cu Siria și spera să obțină ajutorul Iranului și Rusiei pentru a interveni militar în N-V Siriei.

Armata turcă, prezentă în zone din nordul teritoriului sirian, limitrof Turciei, a lansat între 2016 și 2019, trei operațiuni de anvergură în Siria.

Acum, ea vizează două localități aflate sub controlul YPG – miliției kurde pe care Ankara o acuză că este afiliată la Partidul Muncitorilor din Kurdistan(PKK), organizație catalogată drept teroristă de Recep Tayyip Erdogan.

Aceste grupări sunt o mare problemă pentru Iran și Turcia și trebuie să luptăm împotriva organizațiilor teroriste, a ținut să sublinize Recep Tayyip Erdogan, într-o conferință de presă susținută la Teheran.

Summitul tripartit i-a oferit ocazia președintelui Recep Tayyip Erdogan să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin, pentru prima dată după invazia rusă. Turcia, membră a NATO, a încercat să mențină contactul atât cu Rusia cât și cu Ucraina și a propus să medieze negocierile.