
Special Paris
Festivalul de Teatru de la Avignon: Angajare de clovn – piesa care se joacă de 26 de ani cu un succes formidabil
cei_trei_clovni_din_angajare_de_clovn_-_serge_barbuscia_pierre_forest_richard_martin.jpg

Matei Vișniec mărturisește că a scris această piesă de teatru în 1986, în România, moment în care a dorit să aducă un omagiu lui Fellini și, în general, clovnilor de circ și de teatru.
A fost epoca în care, spune Matei Vișniec, a înțeles că artistul este profesionistul care perturbă normalitatea și banalitatea, somnolența socială și somnul spiritului critic.
În România, piesa a fost jucată de abia după căderea comunismului. La Avignon se joacă din 1996. De atunci, ea a fost jucată în aproximativ 15 țări.
Virginie Lemoine pune în scenă acest spectacol în cadrul Festivalului de la Avignon: "Am acceptat proiectul deoarece mi l-a propus Serge Barbuscia. Este vorba de extraordinarul director al Teatrului de Balcon și doream să lucrăm împreună de mai mult timp. Am citit piesa și am spus imediat că accept proiectul. Faptul că prezentăm piesa aici este o responsabilitate imensă, este și stres dar și exaltare, sunt emoții foarte intense care se schimbă de la o zi la alta deoarece publicul este extrem de divers. Dar, sala este mereu plină iar oamenii ies foarte mulțumiți. Este o satisfacție imensă".
La fiecare reprezentație, în fața teatrului avem aceeași imagine: zeci de oameni formează o coadă și speră la o minune, că vor mai găsi bilete pentru a putea vedea piesa. Biletele au fost vândute, însă, cu mult înaintea spectacolului.
Actorul Serge Barbuscia este unul dintre cei 3 clovni pe care îi regăsim în piesă. El este și directorul Teatrului de Balcon din Avignon, acolo unde se joacă spectacolul: "Joc în rolul lui Nicolo, unul dintre cei trei clovni care se află acolo pentru a răspunde unui anunț. De ceva timp nu mai lucrez, la fel ca mulți clovni. Eu sunt un clovn bătrân, dar nici tinerii nu își mai găsesc de lucru. Este o piesă ce are foarte multe fațete. Nicolo se întâlnește cu vechi colegi, clovni, care au răspuns și ei acelaș anunț prin care se caută clovni bătrâni. Întâlnirea lor surprinde. Ea aduce cu sine diverse momente cu totul aparte – uneori ei se ciocnesc dar alteori este o amiciție foarte mare între ei. Piesa ne vorbește de meseria de clovn dar și despre viață, despre faptul că suntem cu toții condamnați la moarte. Am descoperit piesa la scurt timp după ce a fost scrisă, cred că au trecut 40 de ani. M-a impresionat puternic și pentru că originile mele sunt siciliene iar în piesă există o serie de aluzii la Sicilia. M-a impresionat forța scriiturii dar, nu aveam vârsta necesară pentru a juca acest rol. Acum sunt mult mai aproape de vârsta rolului, e formidabil".
RFI: Îl jucați lejer pe Matei Vișniec?
Serge Barbuscia: "Îmi place foarte mult scriitura sa. Ştiu că nu este prea ușor pentru toată lumea dar eu mă regăsesc în ea. Ca atare, funcționez foarte bine în această scriitură. Dar eu mă gândesc și la alți scriitori români – la Cioran, la Ionesco. Nu știu dacă este hazardul sau este o chestiune culturală. Am jucat deja la București dar și la Suceava, acolo unde am fost impresionat să descopăr că teatrul poartă numele lui Matei Vișniec. Nu oricine are un teatru pe numele lui".
RFI: Este ușor ori greu să jucați în cadrul celui mai mare Festival de Teatru din Franța și, probabil, și din lume?
Serge Barbuscia: "Când sunt în festival mă gândesc la poetul René Char care și-a imaginat acest eveniment. Este un moment imaginat de un poet. Eu sunt foarte angajat în festival, este un angajament politic dar și poetic. Festivalul este un moment extraordinar pentru a te întâlni, în care putem exprima cele mai diverse texte. Dar, ele trebuie să rezoneze cu lumea. Dacă ele nu rezonează, festivalul nu este interesant".
Richard Martin este un alt clovn din piesă. În viața reală, este directorul Teatrului Toursky din Marsilia iar pentru România are o iubire aparte: "Pentru mine, România este țara mea de adopție. Am pentru ea o tandrețe cu totul aparte. Iar apoi, sunt alături de Matei de foarte mult timp. La Marsilia, la teatrul pe care îl conduc, el a avut mai multe piese, toate formidabile. Când mi-a propus acest text Petit boulot pour vieux clown – am acceptat imediat. Dar, trebuie avută vârsta acestui rol pentru a-l putea juca. Piesa scoate la suprafață toate tragediile pe care o viață de om le poate înregistra. Apoi, e nevoie de timp pentru a le putea spune".
Piesa poate văzută la Avignon până pe 30 iulie.
