
Special Paris
Catastrofe naturale: Pierderi economice de 70 de miliarde de euro, în primul semestru, la nivel mondial
o_masina_se_regaseste_inecata_in_apa_hamburg_germania_30_ianuarie_2022_in_urma_unei_ploi_torentiale_care_a_facut_pagube_importante_in_nordul_europei.jpg

Fenomene meteo extreme - inundații și vijelii – au provocat pierderi economice în valoare de 72 de miliarde de dolari (70 de miliarde de euro), în întreaga lume, în primele 6 luni ale anului.
Practic, cifra este în scădere comparativ cu perioada similară din 2021, când, pagubele se ridicau la 91 de miliarde de dolari.
Compania elvețiană de asigurări, Swiss Re, care a realizat acest bilanț, s-a uitat și la dezastrele provocate de om. Spre exemplu, accidentele industriale au cauzat pagube în valoare de 5 miliarde de dolari, în primele 6 luni din 2022.
Acum, au fost mult mai multe, ca de obicei, dezastre naturale secundare –inundații și vijelii – și mai puține cutremure. Inundații fără precedent s-au înregistrat în Australia și în Africa de Sud.
Vijelia din februarie, din Europa, a costat asiguratorii 3,5 miliarde de dolari, arată estimarea companiei elvețiene.
Iar tot atât a costat și factura pagubelor înregistrate ca urmare a ploilor torențiale din februarie și martie. Ceva mai mult, la 4 miliarde de euro se cifrează pagubele cauzate de grindina căzută, la fínele lui iunie, în Franța.
"Schimbările de mediu reprezintă un mare risc", explică economistul șef de la Swiss Re, într-un comunicat.
Eventualitatea unei înlănțuiri de catastrofe cauzate de încălzirea planetei este "periculos de mult neobservată" de comunitatea internațională, atenționează și oameni de știință, într-un studiu apărut marți.
Avertismentul apare într-un articol apărut în PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences). Cercetători observă că prea puține studii au fost consacrate mecanismelor ce ar putea determina un risc ireversibil pentru umanitate. Spre exemplu: ce catastrofe pot avea loc în cazul în care creșterile de temperaturi sunt mult mai mari decât s-a calculat până acum.
Unul dintre coautorii studiului, Johan Rockström –directorul Institutului din Potsdam pentru cercetări de mediu, susține că este tot mai necesar să fie luate în calcul multiple scenarii dat fiind că se întâmplă tot mai dese catastrofe naturale iar în plus, ghețarii se topesc iar pădurea amazoniană se diminuează, temperaturile cresc iar tot mai multă lume va avea de suferit de pe urma secetei.