Practic, este al doilea accident în doar 4 zile, produs în capitala Libanului, după ce, duminică, s-au prăbușit alte două silozuri din port.
Un nor de praf și de fum a acoperit întregul port, relatează AFP.
Pe 4 august 2020, explozia produsă în portul din Beirut s-a soldat cu peste 200 de morți și cu 6.500 de răniți. Mai multe cartiere ale capitalei au fost afectate iar portul devastat.
Explozia a fost declanșată de un incendiu izbucnit într-un depozit în care se aflau 2.500 de tone de nitrat de amoniu, un compus chimic extrem de periculos..
Explozia a avariat aproximativ jumătate dintre clădirile din Beirut, ducând la evacuarea a peste 250.000 de oameni, iar silozurile din port ce depozitau aproximativ 85% din cerealele Libanului au fost fie distruse fie avariate atât de grav încât cerealele nu au mai fost bune pentru consum, după cum a scris publicaţia The New York Times.
Unele părți ale silozurilor conțin și la ora actuală 3.000 de tone de grâu și de cereale care, nu au putut fi scoase de teama prăbușirii acestor construcții.
În aprilie, autoritățile au cerut demolarea silozurilor, dar, decizia a fost amânată după ce apropiați ai victimelor au cerut ca locul să fie amenajat ca spațiu de reculegere pentru cei care și-au pierdut viața aici.
Ancheta privind cele întâmplate pe 4 august 2020 bate pasul pe loc. De altfel, joi, în Beirut, lumea a manifestat pentru a cere o anchetă sinceră.
Karim Emile Bitar este directorul Institutului de Stiințe Politice de la Universitatea St-Joseph din Beirut: "Ancheta se află într-un punct mort deoarece principalele partide politice libaneze refuză ca judecătorul să interogheze responsabilii care se aflau pe funcții, la vremea respectivă – foști miniștri care știau că în portul din Beirut sunt stocate sute de tone de material explozibil. Populația observă că nimeni nu este tras la răspundere pentru cele întâmplate. Clasa politică nu este pedepsită sub nicio formă, nimeni nu o deranjează. Dar, acest lucru împiedică cicatrizarea și închiderea acestei răni. Impunitatea continuă să persiste".
Cum se poate însă bloca o astfel de anchetă? Trebuie menționat că este vorba practic de o campanie de obstrucționare a justiției dusă, în special, de puternica mișcare armată Hezbollah, explică Karim Emile Bitar: "Hezbollah a amenințat foarte clar judecătorul care se ocupă de anchetă. Că îl vor elimina iar o serie de procese au fost deschise pe nume lui. Practic ei nu doresc să fie anchetați foști responsabili, care se aflau la putere în momentul exploziei. Nici chiar cei aflați în tabăra adversă, căci, în Liban, toate formațiunile fac bloc și se acoperă unele pe altele. NImeni nu vrea să se facă lumină asupra acestei tragedii dar nici asupra originii crizei economice și financiare. Există o cultură a impunității care, persistă de 30 de ani dar și un establishment politic și financiar, determinat să împiedice funcționarea oricărei justiții independente".
Mulți libanezi se tem că nu vor cunoaște vreodată adevărul și cer o anchetă internațională.
Iar ONG-uri și experți independenți ai ONU au precizat, de asemenea, că o anchetă națională nu va clarifica cele întâmplate pe 4 august 2020 și că o anchetă internațională trebuie realizată cât mai repede.
Pentru Human Rights Watch, doar o anchetă internațională ar putea să aducă un răspuns milioanelor de libanezi care au avut de suferit de pe urma tragediei.
Revista Presei
Top articole
