Un proiect de lege relansează dezbaterea privind dreptul la vot al străinilor extracomunitari din Franţa

Într-un interviu acordat ziarului conservator Le Figaro, Gérald Darmanin, venit din dreapta spectrului politic francez – a fost un fidel al lui Nicolas Sarkozy înainte de a se apropia de succesorul acestui Emmanuel Macron – s-a declarat «ferm opus» dreptului la vot, la alegerile locale, pentru străinii extra-comunitari.

«Nimeni nu este şocat că un spaniol sau un bulgar poate vota la locale. Dar mulţi sunt şocaţi că englezii nu o mai pot face din cauza Brexit-ului» a justificat Sacha Houlié. Tânărul deputat macronist, preşedinte al Comisie de Legi din Parlament, figură de seamă a aripii de stânga a partidului prezidenţial, spune că propunerea de lege este o «iniţiativă personală» pe care o va prezenta la toamnă grupului său parlamentar.

Cum era de aşteptat, această propunere venită în plină vară i-a trezit din letargia estivală pe mulţi aleşi din opoziţie, atât de dreapta cât şi de stânga. «Iată o propunere de lege pe care o voi vota cu plăcere» a declarat un tânăr deputat din Franţa nesupusă, partid stângist aflat în principala coaliţie a opoziţiei de la Paris, Nupes. Julien Bayou, co-preşedintele grupului ecologist din Parlament, a reamintit de partea sa că «votul străinilor la municipale este o luptă pe care o ducem de multă vreme».

Evident, nu la fel de entuziaşti au fost deputaţii de dreapta şi de extremă dreaptă, şi ei pe băncile opoziţiei de la Paris. Thomas Ménagé, purtătorul de cuvânt al Reuniunii naţionale, partidul de extremă dreaptă prezent în hemiciclul parizan cu 89 de aleşi, spune că «nu are chef ca persoane care nu au naţionalitatea franceză, care sunt islamişti radicali, să poată deveni aleşii de mâine pentru că dacă le dăm voie să voteze înseamnă că ei pot de asemenea să candideze la locale.» Eric Ciotti, deputat foarte la dreapta din partidul Republicanii, denunţă într-un interviu acordat ziarului Le Figaro, «o provocare politică. Dreptul la vot, la municipale, pentru străinii extracomunitari ar putea duce la alegerea unor primari sau consilier municipali străini care, în calitatea lor de mari alegători, vor participa la alegerea senatorilor şi astfel ar putea influenţa legile Republicii. E un mare risc de fragmentare a naţiunii» mai spune cel care visează să devină la toamnă liderul partidului Republicanii.

Străini extracomunitari, interviuvaţi de colegii noştri francezi de la RFI, sunt evident pentru dreptul la vota acordat străinilor. «Pe de o parte, ne plătim toate impozitele aici iar pe de altă parte, nu avem voie să ne exprimăm asupra felului în care se cheltuie aceşti bani» spune preşedintele Asociaţiei tunisienilor din Franţa. Un marocan constată el că «după 6 luni de şedere în comuna mea, un german poate vota la locale. Eu care stau aici de 40 de ani, tot nu am acest drept. Mi se pare injust».

Subiectul votului străinilor extracomunitari la alegerile locale este o dezbatere veche în Franţa. Încă din 1981 ea figurează pe lista promisiunilor electorale făcute pe atunci de viitorul preşedinte socialist François Mitterrand. Sub preşedinţia conservatorului Nicolas Sarkozy, acum 15 ani, Senatul de la Paris, pentru prima dată cu o majoritate de stânga, scosese şi el pe masă un proiect de lege constituţională în acest sens. În fine, votul străinilor extracomunitari la municipale a figurat şi în programul electoral al ex-preşedintelui socialist François Hollande, în 2012.

Cum notează pe un ton foarte lucid ziarul Le Figaro, «cu un Senat dominat azi de dreapta, noua tentativă va rămâne literă moartă». «Să începem prin a combate eficient imigraţia clandestină şi a duce o adevărată politică de integrare» spune senatorul Philippe Bas, membru al partidului de dreapta Republicanii, în paginile aceluiaşi ziar. El profită pentru a denunţa «o reformă utopică sau politicianistă».