Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Andrei Graciov: Gorbaciov înseamnă căderea Zidului de la Berlin, dispariţia Cortinei de fier şi dizolvarea Pactului de la Varşovia

gorbachev_2014_0.jpg

Mihail Gorbaciov în noiembrie 2014.
Mihail Gorbaciov în noiembrie 2014.
Sursa imaginii: 
AFP PHOTO / ODD ANDERSEN

Dispariţia lui Mihaeil Gorbaciov a provocat un val de reacţii şi omagii dar mai ales pe plan internaţional. Pe plan intern, declaraţiile au fost mult mai măsurate şi uneori cu subînţeles. Astfel, Vladimir Putin a evocat memoria unui om care «ne-a ghidat ţara în perioade de schimbări complexe şi dramatice ». În interviul acordat colegilor noştri francezi de la RFI, Andrei Graciov, istoric şi politolog rus dar mai ales fost purtător de cuvânt al lui Mihail Gorbaciov, lider de care a fost foarte apropiat până la finele vieţii acestuia, reaminteşte mai întâi ce pierde Rusia şi lumea întreagă odată cu dispariţia ultimului lider al URSS.

Andrei GRACIOV: Odată cu dispariţia lui Gorbaciov, Rusia dar şi lumea întreagă pierd pe unul din personajele-cheie ale secolului trecut. Un secol cu tragediile şi războaiele sale – fierbinţi sau reci – dar şi cu experienţele unor regimuri totalitare precum cel al Uniunii sovietice.

RFI: Care sunt principalele realizări ale lui Gorbaciov pe care le-aţi aminti?

A.G: Gorbaciov înseamnă căderea Zidului de la Berlin, dispariţia Cortinei de fier, plecarea trupelor sovietice din Afganistan, dizolvarea Pactului de la Varşovia, începutul dezarmării nucleare dar şi promisiunea de a construi Casa comună europeană.

RFI: Născut în 1931, Mihail Gorbaciov era fiu şi nepot de ţăran. A devenit membru al tineretului comunist încă de la 14 ani, adult a devenit un aparatcik iar în 1985 preia conducerea Partidului comunist. Ce s-a întâmplat apoi pentru ca să asistăm la dispariţia URSS, 6 ani mai târziu?

A.G: Gorbaciov a conştientizat faptul că sistemul ajunsese la capătul puterilor şi că, aşa cum îşi dorea şi toată societatea rusă, el trebuie modernizat. Gorbaciov a înţeles că trebuie abandonat acest sistem ales de bolşevici încă de la Revoluţia din 1917 şi care urmărea de o manieră utopică construirea unui soi de lume alternativă. Ambiţia şi idea lui Gorbaciov erau de a deschide ţara spre restul lumii. De asemenea, el credea că o Uniune sovietică reformată, democratizată, ar putea ocupa un loc demn în lumea modernă şi ar putea chiar găsi soluţii mai interesante decât cele ale lumii occidentale pentru a face faţă sfidărilor lumii globale.

RFI: Andrei Graciov, aţi spus-o chiar Dvs., Gorbaciov nu îşi dorea dispariţia Uniunii sovietice…

A.G: Gorbaciov credea în mod profund în capacitatea sistemului de a se reforma. Când a descoperit că rezistenţa forţelor conservatoare îi interzice perspectiva unei democratizări, a ales democraţia în loc să caute să salveze URSS. Trecutul ne-a arătat că mari oameni care au contribuit în mod major, uneori eroic, la istoria ţării lor – ajunge să-i amintim pe Churchill şi De Gaulle – au fost apoi respinşi de popor. Recunoştinţa populară nu există.

RFI: Putem spune că Gorbaciov a fost «măturat» de istorie. În 25 decembrie 1991 sunteţi alături de el când îşi anunţă demisia…

A.G: Putem într-adevăr spune că a fost măturat de istorie dar de istoria pe care a provocat-o chiar el. Meritul lui a fost că nu a făcut apoi nimic ca să se agaţe de putere şi, mai ales, a refuzat să folosească violenţa şi forţa. De aceea, pe 25 decembrie 1991 nu s-a întors doar o pagină a istoriei Rusiei ci şi a istoriei lumii.

RFI: Peste câţiva ani, în 1996, Gorbaciov încearcă să revină în arena politică şi se prezintă la alegerile prezidenţiale dar nu obţine decât 0,51% din sufragii. Se spune dealtfel că şi azi, Gorbaciov este omul cel mai detestat din Rusia. Cum vă explicaţi acest lucru?

A.G: Înainte de toate, nu intri niciodată de două ori în acelaşi râu. Gorbaciov a realizat în doar 6 ani lucruri care şi azi mai impresionează lumea. Rusia pe care a lăsat-o în urma sa, mai ales cea condusă de Boris Ielţân, nu corespundea deloc cu ceea ce spera el. În privinţa cifrelor date de puterea lui Ielţân pentru alegerile din 1996 – la care Gorbaciov s-a prezentat şi nu cules decât sub un procent din voturi – nu trebuie să le dăm prea multă crezare.

RFI: Ce rămâne de pe urma lui Mihail Gorbaciov în Rusia anului 2022?

A.G: O lume transformată, schimbată, diferită şi deschisă spre noile sfidări dar nu aş spune o lume mai sigură sau mai liniştită. În privinţa Rusiei, marele paradox este că actualii lideri ai ţării începând cu preşedintele, îi datorează totul lui Gorbaciov. Cine sau ce ar fi fost Vladimir Putin azi dacă Gorbaciov ar fi rămas în postul de secretar general aşa cum, iată o vedem acum, sănătatea i-ar fi permis-o?

 
Andrei Graciov: Gorbaciov înseamnă căderea Zidului de la Berlin, dispariţia Cortinei de fier şi dizolvarea Pactului de la Varşovia