Franța: Începe anul școlar 2022-2023

Fenomenul nu este nou, dar, s-a agravat anul acesta. 4.000 de posturi în învățământ au rămas neocupate. În Franța, corpul profesoral este format din 850.000 de cadre didactice, la un total de 12 milioane de elevi, câți revin în clase de astăzi.

Soluția găsită de Ministerul Educației Naționale este ca aceste clase neacoperite să fie asigurate de specialiști dar care vor fi plătiți strict pentru orele predate.

3.000 de educatori, învățători și profesori au fost formați în ultimele zile, pentru a se putea prezenta în fața elevilor. În plus, cu totul excepțional, un concurs de titularizare va avea loc în primăvara lui 2023.

Principala nemulțumire o reprezintă salariile prea mici iar pentru a face meseria mai “atractivă”, președintele Emmanuel Macron, anunță o revalorizare a salariilor personalului din învățământ. Mai exact, el dorește un salariu minim, pentru un debutant în sectorul educației, de 2.000 de euro.

Ca o comparație, Germania are cel mai atractiv salariu, de 3.000 de euro pentru cei care încep să lucreze la catedră.

Dar, problema în Franța, este că acest salariu minim va fi plătit de abia din septembrie 2023, așadar, dascălii vor mai trebui să lucreze, încă un an, cu aceleași salarii.

La microfonul RFI, Marie povestește cum este să fi dascăl în Franța. Ea lucrează în sistem de 5 ani: "Am lucrat întotdeauna în școala elementară dar, de 2 ani lucrez într-un sistem de învățământ pentru copiii cu nevoi speciale. Salariul meu a fost în acești ani de 1.511 euro. Pentru cadrele din Paris, există o alocație specială deoarece totul este mult mai scump decât în restul țării, dar ea este de circa 50 de euro".

Josephine nu are un post fix ci se împarte între mai multe școli: “Sunt foarte implicată în această meserie. Dar, aș prefera în orice moment, să am o jumătate de normă într-o școală decât ceea ce fac acum, naveta între mai multe școli, între mai multe clase. Resimt o injustiție efectiv deoarece există persoane care nu au pregătirea mea, master și specializare în a preda, dar li s-a acordat un post fix iar acest lucru mă nemulțumește”.

Pentru familii, începerea noului an școlar are loc sub semnul inflației. Toate rechizitele școlare sunt mai scumpe decât era cazul acum un an.

Iar creșterea prețurilor la alimente și la energie se va resimți în costul pe care părinții vor trebui să îl achite pentru micuții care mănâncă la cantina școlii. În Franța, părinții achită mâncarea consumată de copii la cantina școlară în funcție de venitul pe familie iar administrația locală suportă diferența.

În Bretagne, pe Île de Groix, primăria asigură 90 de porții pentru copii din clasele primare. Primarul Dominique Yvon este foarte mulțumit pentru că reușește să mențină cel mai mic preț posibil pentru a asigura o masă copiiilor din șoli: "Unii părinți achită 1 euro pentru o masă caldă. Este o dorință politică, practic, un an școlar ne costă 100.000 de euro.  Dar, este o investiție pe care o considerăm indispensabilă dacă dorim să păstrăm aici tinerele familii. Apoi, toate produsele utilizate vin din producția locală, fie că este vorba de pește ori de agricultură".

Mouans-Sartoux este o comună situată pe Coasta de Azur iar primarul de aici jonglează pentru a reduce costurile: "Am decis să achităm noi o parte din costuri iar părinții restul. Dar, cum avem un buget foarte mic, am decis să privilegiem mâncarea vegetariană pentru elevi".

François Petit este primarul localității  La Garnache, în vestul Franței. Pentru a putea să facă față inflației, edilul și consilierii săi au optat pentru un meniu zilnic oferit la preț unic dar condiționat de venitul fiecărei familii: "Un mijloc de a ajuta familiile este să le prioritizăm pe cele care au cel mai mult nevoie. Astfel că am creat un meniu la 1 euro, pentru ca toate familie cu un venit mic să poată beneficia de mâncare. De fapt, el costă 3,70 de euro, dar, administrația locală plătește 2,70 de euro pentru un meniu".

Iar la capitolul noutăți, în acest nou an de învățământ, elevii vor fi impulsionați să învețe, ca limbă străină, engleza, dat fiind faptul că, în cazul celor care se află în clasele gimnaziale, limba lui Shakespeare reprezintă punctul slab.  În primăvară, 800.000 de elevi de gimnaziu au avut un test de limbă engleză iar rezultatul a speriat Ministerul Educației – un elev din doi nu a obținut nivelul cerut.