România a contribuit la evacuarea a circa 60% din cerealele ucrainene, din februarie și până în prezent

Acordul va fi aplicat în cadrul coridoarelor de solidaritate cu Ucraina. Un document a fost parafat la Paris, între ministrul Transporturilor, Clément Beaune și secretarul român de stat Ionel Scrioșteanu – din cadrul Ministerului Transporturilor, în prezența lui Vadim Omelchenko – ambasadorul Ucrainei în Franța.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu: "Acest acord este o componentă a parteneriatului strategic pe care România îl are cu Franța – și care a fost reconfirmat în 2020.

El vine să întărească capacitatea României de a pune la dispoziție Ucrainei, cât mai multe mijloace viabile așa încât exporturile Ucrainei, dar și importurile, să se desfășoare, cât mai repede și cât mai optim.

România, prin punerea la dispoziție a tuturor facilităților pe care le are în prezent, a contribuit la evacuarea a circa 60% din cerealele ucrainene, în total, din februarie și până în prezent. De departe, Portul Constanța și Dunărea au avut un aport decisiv în evacuarea acestui procent important.

Dar, avem nevoie de mai mult, de background-ul francez  în domeniul transporturilor, pentru a întări această capacitate și de a pune în valoare cât mai mult și sistemul feroviar românesc, Portul Constanța și Dunărea în ansamblul ei – fluvială și maritimă. Avem nevoie de toate acestea pentru a putea spijini Ucraina și mai departe, în demersul de a exporta și de a importa cele necesare poporului ucrainean”.

RFI: Cum anume s-a reușit evacuarea cerealelor ucrainene, din februarie și până în prezent, spre România? Pe cale terestră ori fluvială?

"Au fost folosite toate modurile de transport: rutier, feroviar și mai ales fluvial.  Toate porturile pe Dunărea maritimă – Galați și Giurgiulești din Republica Moldova ori Izmail din Ucraina – au lucrat la capacitate maximă. Iar Canalul Sulina a tranzitat undeva la 2 milioane și jumătate de tone cereale ucrainene, din februarie și până în prezent, către toate țările lumii.

Pe de altă parte, Portul Constanța a contribuit, prin intermediul sistemului feroviar și al barjelor care au fost încărcate în porturile enumerate mai sus, inclusiv cu aportul rutier – cu ajutorul camioanelor – la exportul a încă 2,1 milioane de tone de cereale care au plecat spre toate porturile lumii". 

RFI: Odată ce aceste cereale au ajuns în România, ce s-a întâmplat cu ele mai departe ?

"Cea mai mare parte a tranzitat spațiul românesc și s-au îndreptat spre multe destinații din lume".

RFI: În Europa, așa cum a acuzat recent președintele Rusiei, Vladimir Putin?

"Nu, nu, foarte puține au plecat în Europa iar restul spre alte destinații din lume. Numai pe Canalul Sulina au fost aproape 550 de nave care au părăsit spațiul românesc. Ele s-au îndreptat spre state din afara Europei".

RFI: Iar odată cu acest nou acord semnat la Paris, intenția este ca cerealele să fie evacuate din Ucraina pe cale terestră ?

"Intenția este să dezvoltăm foarte mult toate modurile de transport – din toate punctele de graniță cu Ucraina și cu Republica Moldova, inclusiv dezvoltarea Portului Galați, prin crearea a încă unui sistem de transbordare din vagon direct în navă. Dorim creșterea capacității Canalului Sulina pentru a fi tranzitată de cât mai multe nave, către toate destinațiile lumii.

Dorim și un management adecvat în Portul Constanța care să obțină creșterea capacității portuare pentru a putea fi tranzitat de cereale.

România a făcut eforturi suplimentare pentru creșterea capacității feroviare în Portul Constanța și în Portul Galați, pentru a putea prelua mai ușor și mai multe cereale ucrainene".

RFI: Sperați să evacuați o anumită cantitate de cereale ucrainene? 

 "Noi sperăm să putem evacua cât mai multe cereale, rămâne de văzut care vor fi efectele pe fiecare sistem de transport în parte – fie că este rutier ori feroviar, naval ori fluvio-maritim. Cu siguranță efectul va fi creșterea capacității de transport și de tranzit al României pentru cerealele ucrainene".

RFI: Cu ce vă poate ajuta Franța în acest sens ?

"Franța ne va ajuta cu specialiști pe fiecare mod de transport. Cu studii de fezabilitate, spre exemplu, pentru Portul Galați. Si cu pilotine pentru Canalul Sulina.

După ce va exista expertiza pentru toate modurile de transport, căutam și finanțarea necesară ori un aport în natură din partea Franței ori a Comisiei Europene pentru dotarea sistemelor de transport românești și creșterea capacității puse la dispoziția Ucrainei".

RFI: De câți bani are nevoie România pentru a implementa toate acestea?

"Acest lucru îl vom ști în urma studiilor de fezabilitate și a studiilor tehnice pe care ni le asigură Franța. Dincolo de rolul punctual în sprijinirea fluxurilor de marfă din Ucraina, prin România spre restul lumii, acordul semnat la Paris poate fi punctul de plecare a unei colaborări pe termen lung și după finalizarea războiului. Căci țintim utilizarea noilor sisteme de transport din România și pentru reconstrucția Ucrainei".