Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Criza energetică: Europa se pregătește de criză cu restricții și economii

Panouri publicitare stinse, Kurfürstendamm, Berlin, 1 septembrie 2022

Panouri publicitare stinse, Kurfürstendamm, Berlin, 1 septembrie 2022
Panouri publicitare stinse, Kurfürstendamm, Berlin, 1 septembrie 2022
Sursa imaginii: 
© Annette Riedl, AP

Europa se pregătește de criză cu măsuri și restricții care să evite pe cât posibil sincope în aprovizionarea cu gaze și electricitate a populației. De la oprirea iluminatului în timpul nopții pentru clădirile publice, la reducerea funcționării instalațiilor de climatizare în instituții sau coborârea temperaturii în interiorul clădirilor administrative, totul a fost luat în calcul pentru ca facturile să nu explodeze. 

Franța, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a anunțat încă de la mijlocul lunii iulie sfârșitul abundenței și un plan de sobrietate energetică. Criza generată de războiul din Ucraina precum și posibilitatea întreruperii livrărilor de gaze din Rusia ar putea duce la o criză energetică fără precedent, pe care Franța nu a cunoscut-o din 1970. Sau cel puțin așa spune prim-ministra Elisabeth Borne care a anunțat un set de măsuri care vizează plafonarea tarifelor la gaze și electricitate pentru anul viitor.

Primărița Parisului, Anne Hidalgo a anunțat mai multe măsuri care vor aduce economii de peste 10 milioane de euro în această iarnă. Ea ne asigură totuși că Parisul va rămâne ''Orașul Luminilor''. Turnul Eiffel își va stinge luminile lui strălucitoare, admirate de întreaga planetă, înainte de miezul nopții. Iluminatul clădirilor publice se va opri la orele 22.00, apa din piscinele publice va avea 25° Celsius și nu 26° ca până acum iar temperatura din instituții nu va depăsi 19°.

Exemplu Parisului nu este singular. La Lille, oraș situat în nordul Franței, autoritățile locale au decis de la începul lunii să oprească iluminatul clădirilor publice în timpul nopții. Numai într-un an economiile sunt estimate la peste 170.000 de Kilowați/oră. Marsilia, un alt oraș francez, de această dată din sud, a decis oprirea iluminatului pentru 140 de clădiri publice la 23.30 în această perioadă și la 22.30 în timpul iernii. La Lyon s-a decis ca temperatura să nu depășească 19° Celsius în interiorul instituțiilor pentru a evita în acest fel dublarea facturilor pentru încălzire.

O decizie dură și intens comentată este cea anunțată de Libourne, o localitate de lângă Bordeaux, unde primarul a spus că sălile de sport rămân neîncălzite în această iarnă, cu excepția vestiarelor. Temperatura va fi menținută la 10° Celsius.Toulon, Lille și Limoges sunt municipalități în care s-a decis scăderea temperaturii apei din piscinele publice cu două grade, cu excepția cazurilor în care acestea sunt frecventate de copii. Peste 30 de piscine care au funcționat în perioada de vară vor fi închise.

În Germania, la Hanovra, autoritățile au trecut la restricții. De la sfârșitul lunii iulie, fără apă caldă în instituțiile publice, fântânile arteziene nu mai sunt luminate iar marile clădiri care țin de primărie nu mai sunt luminate pe timpul nopții. Consumul de energie se va reduce cu 15% spune primarul orașului, Benit Onay. Și Berlinul a decis în iulie ca peste 200 de edificii și monumente istorice să nu mai fie luminate pe timpul nopții. Economia este evaluată la 200.000 kWh. Augsburg se înscrie cam în aceleași restricții de oprire a iluminatului pentru clădirile publice și scăderea temperaturii apei din piscine. Primărița Eva Weber a precizat pentru Reuters că facturile vor depăși 15 milioane de euro.Spre deosebire de Franța, Germania depinde într-o mai mare măsură de de gazul rusesc. 90 de miliarde de metri cubi anual, dublu față de Franța.

Ajungem în Spania, o țară care depinde mai puțin decât Germania de gazul rusesc. Spania vrea să reducă cu 7% consumul de gaz până în martie 2023. Există și un decret care a intrat în vigoare pe 10 august care precizează foarte clar. Vitrinele vor fi stinse după ora 22.00 iar folosirea instalațiilor de climatizare este limitată. Birourile, comerțurile, barurile și restaurantele nu vor coborî aparatele de aer condiționat sub 27° Celsius iar la iarnă temperatura nu va depăși 19° Celsius.

Sunt măsuri care nu au fost primite cu unanimitate. Conservatoarea Isabel Diaz Ayuso care prezidează comunitatea autonomă madrilenă din 2019 a spus că aceste măsuri nu vor fi aplicate la Madrid. ''Madridul nu se stinge. Acest decret generează nesiguranță și îi pune pe fugă pe turiști iar consumul redus provoacă întuneric, sărăcie și tristețe'', spune aceasta citată de France 24.

În final să vorbim și despre Italia. Această țară depinde de gazul rusesc în proporție de 40%. Așa arată datele din 2021. Și aici au fost discutate măsuri asemănătoare celorlalte țări vecine, dar discuțiile s-au oprit după demisia fostului premier Mario Draghi. Așteptăm rezultatul alegerile anticipate de duminică, 25 septembrie, pentru a vedea ce restricții va alege Italia pentru următoarele luni.