Adunarea Generală a ONU: 150 de lideri la căpătâiul unei lumi în criză

Omniprezent și la fel de absent - umbra președintelui Vladimir Putin planează asupra dezbaterilor Adunării Generale a Națiunilor Unite. Un eveniment care va aduna, de-a lungul acestei săptămâni, la New York, mai bine de 150 de șefi de stat și de guvern.

Este un moment delicat – forțele rusești continuă intervenția armată în Ucraina, declanșată în urmă cu aproximativ 7 luni, timp în care, s-a tot adâncit impasul diplomatic dintre Moscova și Kiev.

Statele Unite susți, cel mai puternic, Ucraina în timp ce Europa este traumatizată deoarece există un război pe continent.

Iar apoi, Rusia, membră, în continuare, al Consiliului de Securitate ONU, este acuzată că a violat carta Națiunilor Unite  prin faptul că și-a invadat vecinul. Dar, Rusia este susținută, cu prundență de China.

În cele din urmă, un grup eterogen – din care fac parte India, state asiatice, africane, din Orientul Mijlociu și America de Sud – au decis să nu își aleagă tabăra și se îngrijorează de consecințele diplomatice, alimentare și energetice ale acestui război existent pe continentul european.

Pentru publicația Le Monde, un fost diplomat francez observă că «acest conflict înseamnă, totodată, marea reîntoarcere a Statelor Unite în Europa».

La New York, ambianța este una apăsătoare.

Președintele Franței, Emmanuel Macron vede în unda de șoc declanșată de ostilitățile din Ucraina, riscul unei divizări, pe termen lung, a planetei.

Pentru Palatul Elysée, Adunarea Generală a ONU trebuie să permită amplificarea ajutorului pentru Ucraina dar și atragerea de state "nealiniate" cu scopul de a crește presiunea asupra Rusiei.

Sefa diplomației franceze, Catherine Colonna numai ce a încheiat 2 vizite, în acest sens: în Turcia și în India. Căci, spune ea, «fracturile internaționale nu trebuiesc lăsate să se adâncească în contextul războiului din Ucraina”.

Nu vor fi prezenți la New York președintele Chinei, Xi Jinping și nici premierul Indiei, Narendra Modi.

Considerat drept un paria în lumea occidentală, șeful de la Kremlin a arătat, cu ocazia summitului tocmai încheiat în Uzbekistan, că nu este complet izolat. Vladimir Putin s-a întâlnit, la finele săptămânii trecute, cu cei mai înalți responsabili din China, India, Iran și Turcia.

Reținut, luni, la Londra, președintele Statelor Unite, Joe Biden urmează să își pronunțe discursul de abia miercuri, pe 21 septembrie și nu așa cum este tradiția, în deschiderea Adunării Generale, așa cum se întâmplă de la crearea acestui prestigios organism, adică, în urmă cu 77 de ani.

Liderul de la Casa Albă, Joe Biden urmează să își susțină discursul cu puțin timp înaintea președintelui Iranului, Ebrahim Raïssi. Iar în privința Iranului, momentul este la fel de complicat. Sunt în impas negocierile pentru salvarea acordului nuclear, denunțat în urmă cu 3 ani de președintele de la acea vreme, Donald Trump.

În aceeași zi, de la Kiev, prin videoconferință este prevăzut să susțină un discurs și președintele Volodimir Zelenski. O serie de delegați au atenționat deja că nu doresc ca Ucraina să domine ansamblul dezbaterilor.

Totuși, mai multe sesiuni sunt dedicate luptei privind impunității crimelor de război de care sunt acuzate forțele rusești.

Iar în ciuda deblocajului, parțial, al exporturilor ucrainene de cereale, pe cale maritimă și terestră, Vladimir Putin continuă să se plângă de sancțiunile decise la adresa sa, de Washington și de Bruxelles.

Curios cum sunt imputate responsabilități Occidentului de pe urma unui război lansat de Rusia, susțin consilieri de la Palatul Elysée, citați de Le Monde.

Mergând puțin în urmă, la începutul lui martie, la o săptămână după invazia rusă a Ucrainei, cu ocazia unui prim vot în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, doar 4 state-  Coreea de Nord, Siria, Eritreea și Belarus au votat cu Rusia și împotriva unui text care îi cerea Rusiei încetarea imediată a forței  în Ucraina.

Tot atunci, 35 de țări din cele 193 de state membre s-au abținut – printre ele se numără China, India, 17 state africane, Algeria, Mali iar alte state precum Marocul nu au participat la vot.

Miza acestei săptămâni, va fi reducerea acestei fisuri care se tot adâncește iar Statele Unite și Europa sunt principalii actori care trebuie să găsească mijlocul de a reuși.