Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franța: Măsuri de securitate draconice în urma atentatului de la Nisa

La Nisa s-au montat 243 de borne pentru apelurile de urgență care permit contactul direct cu poliția locală, 6 septembrie 2022

La Nisa s-au montat 243 de borne pentru apelurile de urgență care permit contactul direct cu poliția locală, 6 septembrie 2022
La Nisa s-au montat 243 de borne pentru apelurile de urgență care permit contactul direct cu poliția locală, 6 septembrie 2022
Sursa imaginii: 
© RFI / François-Damien Bourgery

Procesul atentatului de la Nisa repune în discuție securitatea de pe străzile orașului în seara de 14 iulie 2016. Se știe că este în curs de desfășurare o anchetă separată legată de acest subiect. Între timp, securitatea orașului a fost întărită. Sunt peste 4.000 de camere de supraveghere care funcționează în punctele importante ale orașului. Municipalitatea a montat 243 de borne de urgență care permit contactul direct cu poliția municipală în caz de urgență.

Promenada englezilor și-a schimbat înfățișarea. S-au montat patru kilometri de stâlpi de siguranță și linii de oțel, ceea ce face practic imposibilă pătrunderea unui camion, așa cum s-a întâmplat în urmă cu 6 ani. Peste 400 de palmieri formează un gard viu care protejează perimetrul. Totul a costat peste 6 milioane de euro. Muncipalitatea a decis montarea a peste 240 de stații de apel de urgență care seamănă cu niște borne la care orice persoană care este în pericol poate lua legătura imediat cu forțele de ordine.

Bornele de urgență sunt amplasate în centrul orașului, în preajma școlilor și în fața unor lăcașuri de cult. Alerta ajunge la poliție mai repede decât printr-un apel telefonic. Grégory Pezet, șeful Centrului Operațional de Comandament al Poliției Municipale spune, la microfonul RFI: ''În timpul declanșării unui apel de urgență, supraveghetorul va vedea persoana care declanșează borna. Avem un serviciu de camere de jur împrejur care se va fixa pe acea persoană, vom avea un contact vizual cu aceasta, supraveghetorul va putea vorbi cu ea, o va întreba ce s-a întâmplat, pentru a putea interveni. În funcție de toate acestea, fie ne ocupăm noi dacă este de competența noastră, fie ne vom adresa Poliției Naționale''.

Centrul de Supraveghere Urbană este cartierul general, să-l numim așa, al securității orașului care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Aici lucrează peste 90 de polițiști care monotorizează cele 4.000 de camere de supraveghere. Șeful Centrului Operațional de Comandament al Poliției Municipale, Grégory Pezet spune: ''Tot ce aveți pe peretele plin de monitoare ale CSU (Centrul de Supraveghere Urbană) sunt fie sectoare de supraveghere, fie echipaje care intervin în timpul zilei, ceea ce permite operatorului să ghideze aceste echipaje''. Întregul sistem folosit de Centrul de Supraveghere Urbană folosește inteligența artificială iar imaginile sunt păstrate 10 zile. Pot fi transmise poliției sau jandarmeriei dacă este nevoie pentru investigații.

Folosirea camerelor de supraveghere și recunoașterea facială sunt comentate și pro și contra. Pentru unii este o posibilitate foarte bună de a preveni furturi, de obicei în număr mare în perioada estivală sau pentru a-i identifica rapid pe infractori. Pentru alții însă limita este foarte subțire atunci când se vorbește despre respectarea vieții private și a libertăților individuale care riscă să fie amenințate.

Jean-Claude Picard este consilier municipal la Nisa din partea Partidului Ecologist. El spune la microfonul RFI: ''În practică, în timp ce sunteți agresat în direct sunt puține șanse să se schimbe ceva. Este, de altfel, ceea ce spun Jandarmeria Națională, Curtea de Conturi și toți cei care intervin în această chestiune''.

După producerea atentatului de la Nisa s-a observat că unele camere de supraveghere nu au surprins deplasările făcute de atacator la volanul camionului. Primarul din Nisa, Christian Estrosi vrea modificarea legii și consideră indispensabilă folosirea recunoașterii faciale în lupta împotriva criminalității.