Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lovitură de stat, atentat, destituire – este Vladimir Putin în pericol?

presedintele_rusiei_vladimir_putin_21_septembrie_2022.webp

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, 21 septembrie 2022.
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, 21 septembrie 2022.
Sursa imaginii: 
AP

Publicația franceză Le Figaro ia în calcul diverse scenarii în acest moment delicat pentru Vladimir Putin, ca urmare a împotmolirii în războiul din Ucraina.  Le Figaro propune un exercițiu prospectiv.

Poziția delicată a lui Vladimir Putin a născut, în ultima perioadă, o serie de întrebări referitoare la viitorul său la șefia Rusiei.

De facto, președintele rus a ales intensificarea conflictului, odată ce a recurs la mobilizarea recentă și prin faptul că amenință că va recurge la arma nucleară.

Jean-Robert Raviot este profesor la Universitatea din Nanterre și observă faptul că în acest moment, Vladimir Putin continuă să își păstreze echilibrul, între cei mai reticenți cu privire la conflictul din Ucraina și cei mai naționaliști. Pentru moment, el nu este slăbit politic, de acest război, dar, situația poate evolua – explică expertul, intervievat de publicația franceză Le Figaro.

Mobilizarea decretată de președinte, permite un răspuns și naționaliștilor, care, au devenit tot mai vocali.

Julien Théron este profesor la Universitatea Sciences Po iar pentru el “Vladimir Putin trebuie să câștige deoarece nu poate recunoaște că a comis vreo eroare".  Acesta explică faptul că referendumurile organízate în zonele ocupate de forțele rusești, îi permit lui Vladimir Putin să le considere drept teritorii rusești iar astfel să aibă justificarea politică și legală a unui conflict între state și deci, pentru a declara starea de război iar în plus, justificarea pentru a declanșa mobilizarea generală.

Ce soluții ar putea exista?

Demisia este o opțiune ce ar putea să ascundă scenariul unui demiteri și pe cel al unei lovituri de stat, este de părere Arnaud Dubien, directorul Observatorului franco-rus din Moscova.

Vladimir Putin ar putea să plece de la putere, simplu și cu o imunitate pe viață. Dar, atenționează Arnaud Dubien, "nu este cazul să facem vreo paralelă între eventuala demisie a lui Putin și ce se întâmpla în octombrie 1964 când Nikita Hrușciov a fost forțat să demisioneze ori cu demisia lui Mihail Gorbaciov, în 1991".

De fapt, după mai bine de 20 de ani, timp în care s-a aflat la putere, Vladimir Putin nu dă semne că se grăbește să abandoneze. Niciun succesor nu a fost identificat iar situația internă nu este într-atât de degradată pentru ca o plecare precipitată să poată fi justificată.

Chiar dacă demisia este o opțiune, trebuie găsit, mai întâi, un succesor care să aibă unanimitatea aparatului de stat rus. Ori, până în prezent, nu există această persoană, crede unul dintre analiștii intervievați de Le Figaro.

Cine ar putea lua locul lui Vladimir Putin?

Circulă unele nume.  Alexandre Bortnikov, directorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia. Apoi, Serghei Şoigu – ministrul Apărării ori Serghei Ivanov – fostul șef al administrației de la Kremlin și la fel de bine Dmitri Medvedev – fost președinte și prim-ministru în mandatul lui Vladimir Putin.

Iar lista întocmită de analiștii Le Figaro continuă iar pe ea se află și primarul Moscovei și președintele Dumei de Stat –și aceștia sunt posibili succesori ai lui Vladimir Putin.

Analistul Arnaud Dubien crede însă că "succesorul nu se regăsește în această generație". Directorul Observatorului franco-rus mizează, mai degrabă, pe un candidat mai tânăr, cum este cazul lui Dmitri Patrușev. În vârstă de 44 de ani el este ministrul rus al Agriculturii iar tatăl său este un apropiat de-al lui Putin, este secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev și fost șef al serviciului secret rus, FSB.

"Vladimir Putin are o fobie de haos și știe că un transfer nepregătit de putere va putea duce la o luptă catastrofală pentru putere", comentează Julien Théron.

 

O lovitură de stat, este un alt scenariu luat în calcul în momentul actual.

Zvonul unei lovituri de stat circulă de la începutul războiului din Ucraina. În martie, senatorul american Lindsey Graham se întreba, chiar, dacă "există vreun Brutus în Rusia?"

Analiștii Le Figaro observă că un prea există o astfel de tradiție la Moscova.

Rusia modernă a cunoscut 5 lovituri de stat, 3 au reușit dar ultimul – puciul de la Moscova, a fost un eșec.

El a fost condus împotriva lui Mihail Gorbaciov, în 1991, a fost condus de membri ai guvernului dar a eșuat în 3 zile.

Cine ar putea să pună în practică lovitura de stat? Armata ori ministrul Apărării nu au motivația să o facă deoarece ministrul este un apropiat de-al lui Putin iar armata este marea perdantă, în războiul din Ucraina.

În cercul apropiat al lui Vladimir Putin, se află Serghei Ivanov, fost șef al administrației prezidențiale. El a condus și industria de apărare, are o legătură cu militari dar, vine din KGB și este considerat aliniat lui Putin.

O altă alternativă ar putea fi o eventuală alianță între două personaje puternice – secretarul Consiliului de Securitate din Rusia, Nikolai Patrușev și directorul serviciului secret Alexandre Bortnikov. Dar, explică analiștii francezi, tocmai aceștia sunt cei care mențin actuala politică dură a lui Putin.

 

O altă soluție radicală ar fi un atentat, scrie Le Figaro.

Un atentat împotriva lui Vladimir Putin este un scenariu la care visează, în secret, numeroși lideri occidentali, comentează analiștii intervievați de Le Figaro.

Cine ar putea să îl pună în practică? Un commando ucrainean ori chiar din interiorul propriei puteri, cert este că Putin se teme chiar el de un eventual atentat căci a putut vedea ce i s-a întâmplat lui Gaddafi și lui Saddam Hussein.

Dar, în Rusia, nu se practică băile de mulțimi, nu se strânge mâna pe treptele unor clădiri de stat și nici nu se iese din Kremlin pe scooter, remarcă experții francezi citați de Le Figaro.

Si totuși, dacă președintele ar fi asasinat, ce se întâmplă în Rusia?

Constituția prevede că în cazul în care președintele nu își poate asigura obligațiile, mandatul este preluat, cu titlu provizoriu, de șeful guvernului, adică, de Mihail Mișustin iar alegeri ar urma să fie organizate într-un interval de 3 luni.

 

Iar dintre toate probabilitățile, destituirea lui Vladimir Putin este scenariul cel mai improbabil. Mission impossible, comentează Le Figaro.

Este simplu: un articol din Constituția rusă spune negru pe alb – președintele Rusiei nu poate fi demis din funcție decât în situația în care este acuzat de înaltă trădare ori de un alt delict grav, după ce acuzațiile au fost confirmate de Curtea Supremă și de Curtea Constituțională.

Ori, aceste organisme sunt, practic, continuarea Kremlinului.

În istoria modernă a Rusiei, procesul de destituire a fost declanșat de 3 ori – împotriva lui Boris Elțîn – fără succes însă.

La ultima tentativă, în 1999, Duma de Stat a votat pentru destituirea lui Elțîn, pentru 5 capete de acuzare. Niciuna dintre ele nu a obținut suficiente voturi pentru ca procedura să treacă.