Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Un francez, un american şi un austriac, laureaţii Nobelului pentru fizică 2022

ap22277357311575.jpg

Responsabili ai Academiei suedeze regale de stiinte anuntà cine sunt laureatii pe 2022 ai Nobelului pentru fizicà: francezul Alain Aspect, americanul John F. Clauser si austriacul Anton Zeilinger. Stockholm, 4 octombrie 2022.
Responsabili ai Academiei suedeze regale de stiinte anuntà cine sunt laureatii pe 2022 ai Nobelului pentru fizicà: francezul Alain Aspect, americanul John F. Clauser si austriacul Anton Zeilinger. Stockholm, 4 octombrie 2022.
Sursa imaginii: 
Jonas Ekstromer /TT News Agency via AP

Premiul Nobel pentru fizică pe anul 2022 a fost atribuit la 3 cercetători: francezului Alain Aspect de la Universitatea Paris-Saclay şi de la Scoala Politehnică (Ecole Polytechnique), americanului John Clauser de la firma care-i poartă numele şi austriacului Anton Zeilinger. Ceremonia a avut loc la Stockholm, la sediul Academiei suedeze de ştiinţe.

Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru «experienţele lor revoluţionare» din domeniul mecanicii cuantice. În particular, cei trei au lucrat la «încurcarea cuantică, un mecanism în care două particule cuantice sunt perfect corelate, indiferent de distanţa care le separă» a explicat juriul Nobel. Proprietatea este folosită azi în informatică şi criptografie cuantică. De asemenea, ea este folosită la fabricarea unor captori cuantici ultrasensibili care permit măsurători extrem de precise, precum cea a gravităţii în spaţiu. Această mecanică era prezisă de teoria cuantică dar nici măcar Albert Einstein nu prea credea în ea.

O recompensă pentru fizica cuantică era aşteptată de ani de zile şi, în plus, pe lista pretendenţilor figurau cei trei laureaţi septuagenari de acum.

Alain Aspect, laureatul francez, este în vârstă de 75 de ani şi e profesor atât la universitatea Paris-Saclay cât şi la Ecole Polytechnique. El este de asemenea director emerit la CNRS – Centrul naţional de cercetări ştiinţifice. «Ce mândrie pentru Alain şi pentru Franţa» a scris pe reţeaua Twitter Sylvie Retailleau, ministra franceză a Învăţământului superior şi a Cercetării.

Într-o primă reacţie publică, într-un interviu acordat Fundaţiei Nobel, cercetătorul francez a lansat un apel comunităţii ştiinţifice să rămână unită în faţa «naţionalismului». «E important ca oamenii de ştiinţă să rămână în comunitatea lor internaţională în momentul în care lumea nu o duce atât de bine iar naţionalismul se impune în numeroase ţări» a subliniat Alain Aspect.

Americanul John F. Clauser, 79 de ani, al doilea laureat pe 2022, şi-a creat propria firmă J.F. Clauser & Associaţii. În fine, austriacul Anton Zeilinger, 77 de ani, este profesor la universitatea din Viena.

Ca şi în cazul economiei, Nobelurile ştiinţifice suferă de un deficit de laureate. Puţine femei figurau anul aceste printre numele care circulau. Dealtfel, doar 4 femei au primit în 120 de ani Nobelul pentru fizică. Prima a fost franţuzoaica Marie Curie în 1903, ultima astrofiziciana americană Andrea Ghez, acum doi ani.

Premiul Nobel pentru fizică – precum şi celelalte Nobeluri – este dotat cu un premiu de circa 920.000 de euro, sumă ce este de împărţit în caz că există co-laureaţi.

Anul trecut Nobelul pentru fizică fusese atribuit tot la trei cercetători: unui japonez şi unui german care lucraseră pe modelizarea schimbărilor climatice şi unui italian, specialist în interacţiunile dezordinii şi fluctuaţiile din sistemele fizice la scara atomică a planetei.

«Sezonul» Nobelurilor ştiinţifice a început luni cu atribuirea premiului pentru medicină şi se termină miercuri cu cel pentru chimie. Urmează joi, multaşteptatul Nobel pentru literatură şi vineri cel pentru Pace, singurul atribuit la Oslo. În fine, lunea viitoare se va anunţa Nobelul pentru economie.

 
Un francez, un american şi un austriac, laureaţii Nobelului pentru fizică 2022