Procesul atentatului jihadist de la Nisa din 14 iulie 2016: Hollande şi Cazeneuve la bară, deloc convingători

Nici Hollande, nici Cazeneuve nu au reuşit să convingă audienţa. Presaţi de întrebări despre condiţiile de securitate la Nisa, în acea zi de sărbătoare naţională, 14 iulie 2016, nici ex-preşedintele, nici fostul său ministru de interne nu au venit la bară cu argumente şi răspunsuri solide.

Cei doi erau aşteptaţi să dea explicaţii cu privire la dispozitivul de securitate instaurat în oraşul de la Mediterană cu ocazia zilei naţionale. De asemenea, erau aşteptate detalii despre situaţia geopolitică a Franţei în acel moment şi informaţii eventuale despre autorul atacului cu camionul, tunisianul Mohamed Lahaouaiej Bouhlel, ucis în urma cursei sale criminale pe Promenada englezilor.

Intervenţia lui François Hollande a durat aproape două ore, a lui Bernard Cazeneuve la fel. La interval de doar câteva minute, cei doi foşti înalţi responsabili au ţinut practic acelaşi discurs, un discurs din care reiese că statul nu a greşit cu nimic în acea zi de coşmar în care aveau să fie striviţi sub roţile unui TIR de 19 tone 86 de oameni, alţi peste 400 fiind răniţi.

Întrebarea care a revenit cel mai des pe buzele avocaţilor apărării a fost dacă atentatul putea, sau nu, să fie evitat. Întrebare la care nici Hollande, nici Cazeneuve nu au fost capabili să răspundă direct şi clar.

Fostul şef de stat a insistat pe faptul că Euro 2016, terminat cu 4 zile înaintea atentatului de la Nisa, s-a petrecut cu bine, fără incidente, semn că serviciul de securitate a fost eficient. Poate tocmai de aceea, la Nisa a fost mai puţin important, se îngrijorează avocaţii victimelor. «Sunt întrebări la care vă va răspunde mai precis Brenard Cazeneuve» declara, pe un ton laş, ex-preşedintele francez. Fostul său ministru de Interne nu ne va lămuri mult mai mult. Ambii vor insistat însă pe faptul că «s-a făcut totul pentru a securiza Promenada englezilor. Nu a fost niciun moment de slăbiciune» insistă cei doi.

În fine, nu am aflat noutăţ nici despre autorul atacului de acum 6 ani. Asta pentru că respectivul, tunisian stabilit în Franţa, nu era nici afiliat vreunei grupări extremiste, nici nu era în vizorul autorităţilor decât pentru fapte de drept comun - îşi violenta adesea soţia.

«Chiar dacă am reuşit să dejucăm atentate, ştiam că ameninţarea rămânea importantă. Cel mai mult ne temeam de acte comise de persoane izolate, cu puţini sau fără complici. Orice atentat este un eşec colectiv» a conchis Hollande la bara Tribunalului special din Paris răspunzând unei ultime întrebări puse de un avocat tot mai dezabuzat de răspunsurile politicioase dar vagi ale fostului preşedinte.

Prestaţia lui Bernard Cazeneuve fiind la fel de lamentabilă din punctul de vedere al asociaţilor şi victimelor prezente, nu le-a rămas celor prezenţi decât să descifreze mărturia lui François Molins din timpul dimineţii de luni.

Fostul procuror al Parisului, «faţa vizibilă» a luptei antiteroriste din acea epocă, a revenit pe larg asupra situaţiei din anii 2015-2016, cei mai sângeroşi şi îndoliaţi ai Franţei post-belice. «Propaganda jihadistă lansată în 2012 de afacerea Merah de la Toulouse şi Montauban s-a accelerat. Astfel, atentatul de la Nisa din 2016 se înscrie în aceată propagandă mortiferă a mişcării Daech» spunea fostul mare procuror.

Întrebările care au urmat acestui cuvânt introductiv au fost adesea mai jenante, mai toate fiind legate de prelevarea organelor de pe corpurile neînsufleţite ale victimelor. Trebuie ştiut că 14 din cei 86 de morţi au fost autopsiaţi şi li s-au prelevat în integralitate mai multe organe pentru analize ulterioare. Procedeul, legal din punct de vedere francez, nu a fost explicat suficient familiilor, multe străine. În plus, doar 5 dintre ele au obţinut restituirea organelor prelevate. «Totul nu a fost perfect în acest domeniu» a recunoscut la bara tribunalului special François Molins.