Franţa repatriază 40 de copii şi 15 femei din lagărele de prizonieri jihadişti din Siria

«Minorii au fost daţi în grija serviciilor publice de ajutorare a copiilor şi vor face obiectul unei urmăriri medico-sociale. Adulţii au fost înmânaţi autorităţilor judiciare competente» se poate citi în comunicatul MAE francez. «Franţa mulţumeşte autorităţilor locale – kurde - din nord-estul Siriei pentru această cooperare care a făcut posibilă operaţiunea» mai subliniază diplomaţia franceză.

Femeile din acest grup fac parte din franţuzoaicele plecate voluntar în teritoriile ocupate de organizaţia stat islamic în zona irakiano-siriană. Odată ce Daech s-a prăbuşit în 2019, ele au fost capturate şi încarcerate. Majoritatea copiilor din acest grup s-au născut acolo.

La începutul lunii, Eric Dupond-Moretti, ministrul francez al Justiţiei, spunea că 300 de minori francezi originari din zonele controlate de terorişti ar fi revenit în Franţa. Dintre ei, doar 77 prin repatrieri similare celei de acum.

Înainte de luna iulie când Franţa organizase prima repatreierea în masă de astfel de femei şi copii, Parisul acceptase puţine reveniri şi doar de la caz la caz. O politică ce fusese denunţată de Apărătoarea Drepturilor din Franţa dar şi de comitetul ONU pentru drepturile copiilor. Franţa a fost acuzată de acest ultim for că ar fi «încălcat drepturile copiilor francezi deţinuţi în Siria omiţând să-i repatrieze». ONG-ul Human Rights Watch critica şi el «eforturile insistente ale Franţei de a scăpa de responsabilităţile pe care le are vizavi de copii şi femeile franceze deţinute în condiţii periculoase în nord-estul Siriei». În fine, Curtea europană a Drepturilor omului (CEDO) condamnase Franţa, în luna iulie, că nu justificase non-repatrierea a două femei jihadiste şi a copiilor lor. Apropiaţii acestora depuseseră plângeri în faţa instanţei de la Strasbourg în 2019 şi 2020.

Trebuie notat că subiectul acestor repatrieri este extrem de sensibil în Franţa având în vedere că ţara a fost în ultimii ani ţinta mai multor atacuri jihadiste revendicate de Daech şi soldate cu sute de morţi şi răniţi. Procesul atentatelor din noiembrie 2015 de la Paris şi Saint-Denis s-a încheiat în iunie iar cele consacrat atentatului de la Nisa din iulie 2016 are loc în acest moment.

Nu e deci de mirare că anunţul acestor repatrieri a provocat déjà reacţii politice ostile. Marine Le Pen, deputată şi lidera partidului extremist de dreapta Reuniunea naţională – fostul Front naţional – e de părere că «aceste femei trebuie judecate acolo unde au comis crimele. Riscul este ca odată ce vor ieşi din puşcărie să treacă din ou la acte» a declarat aleasa populistă la microfonul confraţilor noştri de la Europe 1.

În schimb, anunţul de joi referitor la repatrieri era aşteptat şi a fost salutat de familiile respectivilor şi de asociaţii. Patrick Baudouin este avocat şi preşedinte al Ligii drepturilor omului. El «salută evoluţia politicii franceze dar regretă că ea este tardivă pentru că se cere de trei ani repatrierea mamelor cu copii. Cerem ca acest proces să continue întrucât ar mai exista circa 150 de copii francezi deţinuţi în lagărele siriene controlate de kurzi, autorităţi care cer şi ele repatrierea urgentă a acestor copii în ţările lor respective» spune Patrick Baudouin.

Autorităţile antiteroriste franceze estimau în luna iulie că ar mai exista o sută de femei şi circa 250 de copii francezi în diversele lagăre siriene.