Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Acord istoric între Israel și Liban privind frontierele maritime

premierul_israelian_yair_lapid_vorbeste_in_cadrul_unei_reuniuni_speciale_a_guvernului_cu_ocazia_aprobarii_acordului_privind_delimitatrea_frontierelor_maritime_dintre_israel_si_liban.jpg

Premierul israelian Yair Lapid vorbeste în cadrul unei reuniuni speciale a Guvernului cu ocazia aprobarii acordului privind delimitatrea frontierelor maritime dintre Israel si Liban.
Premierul israelian Yair Lapid vorbeste în cadrul unei reuniuni speciale a Guvernului cu ocazia aprobarii acordului privind delimitatrea frontierelor maritime dintre Israel si Liban.
Sursa imaginii: 
Ronen Zvulun/Pool Photo via AP

Premierul israelian Yaïr Lapid a semnat acordul privind frontiera maritimă cu Libanul, care, constituie, pentru el, o "recunoaștere de drept a statului evreu de către Beirut". ​Guvernul israelian și-a dat acceptul, joi, asupra acestui acord, cu ocazia unei reuniuni speciale a Consiliului de Miniștri. “Este o realizare politică, nu în fiecare zi un stat inamic recunoaște statul Israel într-un acord scris, în fața comunității internaționale”, a precizat premierul israelian.

Israel și Liban s-au pus de acord asupra frontierelor maritime, după ani de negocieri derulate cu ajutorul Statelor Unite.

De altfel, acum, președintele Joe Biden vorbește despre un acord istoric.

Ïnțelegerea va permite "împărțirea apelor" între cele două state iar astfel, zăcămintele gaziere aflate la Karish revin Israelului iar proiectul de la Cana, Libanului.

Explică acordul Pierre Terzian, specialist în energie: "Sunt delimitate apele iar acest lucru are repercursiuni economice dar și politice. Oricum am privi situația, vorbim despre un acord încheiat între două țări care, în mod oficial, se află în război, dar, care, prin intermediul Statelor Unite convin să își împartă apele dar și resursele. Spre exemplu, zăcământul din Cana – care revine acum Libanului, se regăsește, oricum ar fi, în apele Israelului. Dar, o parte din veniturile ce vor fi încasate de Liban, datorită acestui zăcământ de gaz, va reveni Israelului. Zăcământul de la Karish a fost descoperit imediat după prima mediere a Statelor Unite, undeva în 2013. Nu este un zăcământ prea mare – undeva la 40 de miliarde de metri cubi de gaz. Dar, în circumstanțele actuale, cu care se confruntă spre exemplu Europa, darea în funcțiune a acestui zăcământ este un element foarte important".

Acordul va deschide calea exploatării de zăcăminte gaziere în Mediterana orientală, a explicat premierul israelian Yaïr Lapid. Europa se va aproviziona din Israel?

Pierre Terzian: “Israel exportă deja gaz spre Europa, mai exact gaz natural lichefiat. Gazul israelian este transportat prin intermediul unui gazoduct, în Egipt, unde, este lichefiat iar apoi este încărcat pe nave speciale și trimis spre porturile europene. La fel se va întâmpla și cu gazul ce provine din exploatarea de la Karish. Reiau, nu este o mare sursă, dar la vremurile pe care le trăim acum, ea este binevenită".

Ce se știe în acest moment de zăcământul din Cana ?

Pierre Terzian: "Despre acesta nu putem vorbi încă, de un zăcământ, este practic o "prospecțiune", până când nu vor fi făcute forajele necesare pentru a confirma prezența de hidrocarburi. Probabilitatea este însă foarte mare. Si acesta a fost descoperit tot după primele medieri americane. Dar, el este mai recent, el a apărut mai clar în 2020. Acum, în cazul în care vor fi descoperite hidrocarburi, societatea care va exploata zăcământul, deci nu guvernul libanez, va trebui să acorde Israelului o sumă, pentru partea aflată în Israel".

Președintele libanez a ținut să menționeze că acordul nu are nicio dimensiune politică. Liban și Israel se află în război, din 1948, de la crearea statului evreu.

Cele două state nu dispun de niciun acord asupra frontierelor terestre.

Trebuie spus și că șeful opoziției israeliene, Benjamin Netanyahu, aflat în campanie împotriva lui Yaïr Lapid, pentru legislativele de la 1 noiembrie, a atacat acordul cu Libanul și a cerut ca el să fie supus unui vot în Parlament ori chiar unui referendum.

Dar, trei judecători de la Curtea Supremă din Israel, au respins, în unanimitate, toate cele 4 plângeri depuse, în mod oficial, împotriva acestui acord.  Justificarea dată: acordul nu are nevoie de votul Parlamentului ci doar de susținerea Executivului.

Ceea ce s-a și întâmplat, joi, dimineață, înainte ca acordul să fie semnat de Yair Lapid.