Sommet-ul de la Djerba s-a încheiat. Francofonia se implică mai mult în rezolvarea conflictelor iar viitorul sommet va avea loc în Franţa

31 de şefi de stat şi de guvern – printre care francezul Emmanuel Macron, canadianul Justin Trudeau şi moldoveana Maia Sandu - 35 de miniştri de externe şi o serie de reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale – printre care preşedintele Consiliului Europei – au abordat pe malul Mediteranei marile probleme ale lumii, din punct de vedere francofon. Nu au lipsit astfel de pe agendă conflictele din Africa – pe care Francofonia ar vrea să le rezolve sau cel puţin să se implice mai mult cu riscul de a trezi tensiuni interne Organizaţiei internaţionale a Francofoniei – s-a discutat şi despre Ucraina, participanţii având parte de o nouă intervenţie video a preşedintelui Volodimir Zelenski în care acesta a reamintit formula pentru pace a ţării sale în zece puncte. La cererea preşedintelui francez Emmanuel Macron, participanţii de la Djerba au adoptat «o declaraţie clară» referitoare la invazia rusă din Ucraina. Mai mult nu ştim însă ce conţine acest text…E adevărat, notează observatorii, că pe continentul african multe state sunt apropiate Rusiei, ba unele chiar numără mercenari din grupul Wagner pe teritoriul lor. Alţi lideri africani le reproşează occidentalilor că se grăbesc acum să ajute Ucraina când în trecut, în faţa propriilor lor crize, nu au mişcat un deget…

Ca la orice întâlnire de această anvergură, nu au lipsit nici punctele de fricţiune, lucru care nu a făcut decât să prelungească şi mai mult deznodământul, adică un comunicat comun consensual, greu de găsit când din club fac parte 88 de membri. De pe culoarele sommet-ului şi mai târziu din presa canadiană am aflat că prim-ministrul canadian Justin Trudeau a venit la Djerba ca să mustre gazda pentru felul deloc democratic în care îşi conduce ţara. Pare-se că replica preşedintelui tunisian Kaïs Saïed a fost pe măsura reproşurilor nord-americanului.

Louise Mushikiwabo, secretara generală realeasă pentru un nou mandat în fruntea OIF – Organizaţia Internaţională a Francofoniei – a estimat însă că «Djerba nu a decepţionat ; Tunisia nu a decepţionat» semn că democraţia este o noţiune ce se defineşte diferit în funcţie de latitudine. Si totuşi, Francofonia a avut curajul să abordeze cele mai fierbinţi situaţii ale momentului. Am evocat Ucraina dar s-a vorbit şi despre conflictele dintre Republica democratică Congo şi Ruanda şi cel azero-armenesc. “Francofonia este ca um catalizator pentru a media părţile în conflict” a mai spus Mushikiwabo.

Cu toate că este a 5-a cea mai vorbită limbă din lume – peste 320 de milioane de oameni o vorbesc – franceza este în pierdere de viteză, in clusiv pe bătrânul continente, aici în Europa care reprezintă al doilea bloc francofon de ţări după cel african. Motiv de îngrijorare pentru preşedintele Franţei. La sommet-ul de la Djerba, Emmanuel Macron a constatat că franceza pierde din influenţă, mai ales în Magreb şi în Africa subsahariană. Nu se ştie dacă acest lucru a influenţat în vreun fel sau nu decizia liderului de la Elysée de a organiza viitorul sommet al Francofoniei, în 2024, în Franţa, mai exact la castelul de la Villers-Côtterêts, acolo unde s-a decretat, de către regele Francisc întâi, în 1539, ca limba franceză să devină limba oficială a administraţiie şi justiţiei din regatul Franţei.