Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Sergiu Nistor, şeful delegaţiei române la sommet-ul Francofoniei: Avem mai multă francofonie decât numărând elevii care aleg limba franceză

screenshot_20221121_114523_facebook.jpg

Sergiu Nistor, seful delegatiei României, la sommet-ul Francofoniei de la Djerba Tunisia, 20 noiembrie 2022.
Sergiu Nistor, seful delegatiei României, la sommet-ul Francofoniei de la Djerba Tunisia, 20 noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Facebook/Sergiu Nistor

Pe insula Djerba din Tunisia, după două zile de lucrări, s-a încheiat duminică al XVIII-lea sommet al Francofoniei. Au fost prezenţi peste 30 de şefi de stat şi de guvern şi reprezentanţi din cele practic 90 de state câte numără OIF – Organizaţia internaţională a Francofoniei. Seful delegaţiei române la Djerba a fost Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, reprezentant personal al preşedintelui României pentru Francofonie. În interviul pe care ni l-a acordat, Sergiu Nistor evocă Francofonia ca instituţie politică internaţională – participanţii au discutat de exemplu despre războiul din Ucraina iar preşedintele ucrainean a intervenit prin videoconferinţă. Oficialul român vorbeşte şi despre «casa Francofoniei», a doua de acest gen în lume, în construcţie actualmente la Bucureşti dar, pentru început, reaminteşte importanţa, poziţia şi influenţa limbii franceze în România de azi.

Sergiu NISTOR: Astăzi, România are încă mulți profesori de franceză. Sunt cam 6.000. Are și multă educație care promovează limba franceză. Se poate spune că 1,1 milioane de elevi și studenți au de-a face cu limba franceză în școlaritatea sau în activitatea lor, în școală, liceu sau facultate. Sunt 115 colegii și universități care au filieră franceză. În fond, între țările care nu au franceza ca limbă maternă, suntem a treia cea mai francofonă țară. Singur că engleza a avut parte de o mare dezvoltare, așa cum se spune, engleza „l’emporte” și e o atracție explicabilă prin globalizare, prin multe aspecte. În același timp aș spune că nici francofonia nu a rămas neschimbată. România este o țară francofonă în baza faptului că avem o francofonie lingvistică istorică, care încă are o pondere importantă. Dar francofonia ca mișcare internațională este cu mult mai mult decât această împărtășire a limbii. A devenit o împărtășire de valori. Cred că nu trebuie să dramatizăm. Întotdeauna am spus că atât timp cât noile generații vor găsi răspunsuri la problemele și întrebările lor în limba x, în cazul de față limba franceză, vor învăța limba x, în cazul de față limba franceză.

Vasile DAMIAN: Ce ar mai fi de făcut? De exemplu, știu că engleza e prima limbă învățată de tinerii din România de astăzi. Franceza se bate undeva pentru locul doi sau trei. Ce e de făcut? Spuneați că sunt mulți profesori. Care ar fi soluția?

S.N: Soluția, în opinia mea, pleacă de la a oferi în limba franceză răspunsurile la dezvoltarea personală. Vă dau două exemple foarte personale. Unul este despre limba italiană, pe care nu am învățat-o niciodată. Dar găsind o carte despre restaurarea monumentelor în Italia secolului al XIX-lea, o carte foarte mare și bună ca preț la momentul respectiv, am stat puțin în cumpănă dacă să o cumpăr sau nu, dat fiind că era o carte de specialitate, dar eu nu știam limba italiană mai mult decât știe orice român care mai vorbește și franceză. Până la urmă am luat acea carte. Logica a fost că am nevoie de ceea ce scrie acolo și dacă într-adevăr am nevoie, o să învăț limba italiană cel puțin cât să pot să înțeleg. Dacă ai un medicament pe care trebuie să îl iei și posologia este în limba franceză, vei face astfel încât să știi de câte ori să îl iei pe zi. Al doilea exemplu pe care vi l-aș da e cel al fiului nostru, care a făcut Școala centrală din București. Asta înseamnă vreo 12 ani de program mai accelerat de limba franceză. La momentul la care a terminat a fost pus în situația să aleagă dacă dă bacalaureatul în franceză sau dă bacalaureatul în engleză sau română. A ales a doua variantă. Între timp a ajuns să lucreze la o multinațională de jocuri pe calculator. Nu pot să dau numele, dar e una dintre principalele companii din domeniu şi este o companie francofonă. Franceza lui s-a îmbunătățit în anii în care a lucrat la această companie cu mult mai mult decât în cei 12 ani de școală. Mă întorc la aspectul alegerii despre care vorbeați. Sigur, așa este. Dar să nu uităm că multe lucruri le învățăm pe parcursul vieții. Faptul că prima alegere a unor copii este limba engleză este explicabil. Dar asta nu înseamnă educațional nu trebuie să prevadă, în ceea ce se cheamă educația pe parcursul vieții, educația permanentă, posibilitatea ca cineva dacă vrea să învețe limba franceză după ce și-a terminat școlaritatea, după ce a terminat facultatea, să poată să o facă. Avem mai multă francofonie decât numărând elevii care aleg limba franceză.

V.D: Francofonia este o instituție care numără aproape 90 de țări din toată lumea, de pe toate continentele. Vorbeam despre valori, dar poate ea deveni și un instrument politic?

S.N: Ea este deja din 2010, după declarația de la Bamako, o instituție politică internațională. Să nu ne ferim. Știu că în genere, termenul politic în limbajul nostru are anumite conotații, dar ea este o entitate politică importantă. Ce altă dovadă că la încheierea lucrărilor s-a adresat Sommet-ului francofoniei președintele Zelenski, Ucraina fiind stat asociat? Că în rezoluția adoptată este vorba explicit de condamnarea agresiunii Federației Ruse la adresa Ucrainei și expresia solidarității noastre. Că România a susținut prin poziția națională solidaritatea cu procesele de democratizare și de resuveranizare din Africa și zona Sahelului, confruntată cu diverse amenințări, inclusiv din partea acestui grup militar privat Wagner. Este evident că OIF este o entitate politică. Această combinație între suportul comunicațional asigurat de limba franceză și niște valori politice face ca această organizație să aibă rezultate. Altfel al fi un grup de discuții. În schimb, aici avem parte și de această dimensiune politică. Deviza organizației cuprinde, printre altele, cuvântul solidaritate.

V.D: La București se construiește o Casă a francofoniei, care se va deschide în curând. Nu știu exact când. În acest context, ne putem imagina ca ea să adăpostească niște refugiați ucraineni, pentru că tot am vorbit despre Ucraina?

S.N: Această Casă a francofoniei, care este a doua casă după cea de la Paris, a fost inițiativa de lăudat a Universității Politehnica. Se construiește în campusul Politehnicii. Va funcționa ca un centru cultural. Dacă aș fi la altă emisiune aș zice un hub cultural. Nu e un hub cultural, e un centru cultural, care se va baza pe comunicarea, colaborarea, contactul între tineri studenți și specialiști, cadre didactice din lumea francofoniei. În ceea ce privește cazarea unor studenți, ar fi de spus două lucruri. Atunci când președintele României, excelența sa Klaus Iohannis, a pus piatra de temelie a acestei construcții, era la trei săptămâni după invazia rusă în Ucraina. Printre cei care au asistat a fost și un grup de refugiați ucraineni, care erau cazați la acel moment în căminele politehnicii. Adăpostirea, cazarea refugiaților, a studenților ucraineni care au în acest moment posibilitatea să își continue studiile în România, se face și acum nu doar de Politehnică, ci de multe universități. Din acest punct de vedere solidaritatea nu e un cuvânt gol. Noi sperăm ca, pe cât de repede cu putință, această Casă a francofoniei să își atingă zborul de croazieră și să nu ne punem problema ca în ea sau în alte cămine ale Politehnicii sau ale altor universități să fie cazul să fie adăpostiți oameni care fug de nenorocirile războiului. Ea va fi inaugurată în primăvara anului viitor.

V.D: Anul viitor se împlinesc 30 de ani de când România este membră cu drepturi depline în francofonie. Sunt prevăzute programe, evenimente speciale cu această ocazie?

S.N: Felicitând-o pe secretara generală realeasă a francofoniei, doamna Louise Mushikiwabo, am reiterat invitația pe care președintele României i-a făcut-o pentru  a participa la marcarea, la aniversarea acelor 30 de ani și în același timp, la marcarea zilei mondiale a francofoniei. Putem să spunem că am primit cu mare bucurie această inițiativă a secretarei generale a OIF, propunerea domniei sale ca cei 30 de ani pe care îi vom aniversa să se facă într-un eveniment care pe plan mondial va fi evenimentul de marcare a zilei mondiale a francofoniei, în luna francofoniei, luna martie 2023.

 
Sergiu Nistor, şeful delegaţiei române la sommet-ul Francofoniei: Avem mai multă francofonie decât numărând elevii care aleg limba franceză