Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


România, din nou cu drept de vot la reuniunea interministerială ESA – Agenţia spaţială europeană

20221122_135634.jpg

Reuniunea interministerialà ESA are loc la Grand Palais Ephémère. 22 noiembrie 2022.
Reuniunea interministerialà ESA are loc la Grand Palais Ephémère. 22 noiembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

La Paris are loc azi şi mâine o reuniune interministerială a consiliului ESA – Agenţia spaţială europeană. Ocazie cu care reprezentanţii celor 22 de state membre vor fixa bugetul instituţiei pentru perioada 2023-2025. Un buget pe care apoi îl vor repartiza diverselor proiecte spaţiale. România, mult timp exclusă din instanţele executive ESA, şi-a recăpătat recent dreptul la vot după ce şi-a achitat o mare parte din datoria pe care o avea vizavi de instiţuţia europeană. Astfel, România este reprezentată la reuniunea interministerială de azi de Sebastian Burduja, ministrul român al Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Luna, Marte, Staţia spaţială internaţională, şamd. ESA îşi expune noile ambiţii spaţiale. Oficialii Agenţiei spaţiale europene cer celor 22 de state membre să mărească bugetul cu 25%.

Pe masa negocierilor, un set de diverse proiecte spaţiale estimate la aproape 19 miliarde de euros. Lansatoare de rachete, roboţi, observarea Terrei, telecomunicaţii, etc. Directorul general ESA, Josef Aschbacher are nevoie de o mărire substanţială a bugetului dacă vrea să realizeze toate programele.

Proiectul european de satelit NEOSAT pentru internet.
Proiectul european de satelit NEOSAT pentru internet.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Ca să-şi justifice cerinţele, ca să «întărească» independenţa spaţială a Europei şi a face faţă concurenţilor american şi chinez, înaltul responsabil austriac al agenţiei europene vrea să «culeagă» aşadar aproape 19 miliarde de euros de la diverşii contributori statali.

Problema este că odată cu declanşarea războiului din Ucraina, obţinerea de fonduri a devenit mai dificilă, priorităţile sunt altele. Iar o serie de programe s-au prăbuşit, au fost anulate, precum misiunea ruso-europeană ExoMars. În plus, europenii nu mai au acces la rachetele Soyouz devenind astfel şi mai dependenţi de americani. De notat că NASA, agenţia spaţială americană, dispune de un buget de patru ori mai mare decât ESA.


JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer) va fi lansat anul viitor cu un lansator Ariane 5.
JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer) va fi lansat anul viitor cu un lansator Ariane 5.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Pentru a întări capacităţile şi autonomia Europei, «trebuie să accelerăm investiţiile, dacă nu o să ieşim din cursă» prezice Aschbacher. In acest context, patronul ESA reaminteşte importanţa spaţiului pentru securitatea şi independenţa europenilor. Navigaţie, meteo, militar – domeniile în care cucerirea spaţiului este vitală sunt numeroase. Pentru ESA, miza este aşadar triplă: menţinerea suveranităţii, rămânerea în cursa tehnologică şi unitatea în faţa marilor puteri dar şi a unor finanţatori privaţi precum Elon Musk şi a sa constelaţie de sateliţi Starlink, devenită esenţială de exemplu pentru soldaţii ucraineni.

Din prezicerile specialiştilor, în urma reuniunilor de marţi şi miercuri, Germania îşi va păstra leadership-ul în sânul ESA, adică va aduce cei mai mulţi bani la bugetul agenţiei spaţiale europene. Franţa, până nu demult cap de listă al contributorilor financiari, nu mai vrea – sau nu mai poate – să continue cursa cu germanii. Rămâne de văzut dacă nu cumva un alt stat membru – Italia de exemplu –îi va lua Franţei şi locul doi în acest clasament de care depind apoi atât viitoarele proiecte comune cât şi noile promoţii de astronauţi ESA. Cea pe 2022 va fi prezentată oficial miercuri după-amiază.

Pe un ecran gigantic defileazà diversele proiecte ESA.
Pe un ecran gigantic defileazà diversele proiecte ESA.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian