Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării: brațul viitorului rover care va ridica mostre de pe planeta Marte se construieşte în România

Sebastian BURDUJA: Ne bucurăm să fim aici la egalitate, la aceeași masă cu toate celelalte state membre după o situație nefericită, care trena din iulie 2018, din momentul în care Guvernul de la acea vreme a refuzat să mai facă plățile pentru contribuția opțională a României la programele ESA. Programele sunt opționale, contribuția nu era. Asta a determinat o situație limită prin care România urma să fie pur și simplu exclusă. Cercetătorii români nu mai puteau participa la programele ESA. Acum o lună, o lună și ceva, am reușit prin Guvernul României, cu sprijinul domnului prim-ministru Ciucă să plătim o bună parte din datoria pe care o acumulase România la ESA. Datoria totală era la acea oră de 102 milioane de euro. Am plătit în jur de 65-66 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că ne-am putut recupera dreptul la vot. De aceea suntem astăzi aici și putem să participăm la selectarea acestor importante programe pentru următorul ciclu de trei ani de programare a Agenției Spațiale Europene.

Vasile DAMIAN: România a venit cu proiecte, cu programe, sau nu?

S.B: România continuă principalele programe la care a participat și până acum. De asemenea, s-a înscris și pentru câteva inițiative noi. Principalele avantaje ale României, care au fost reliefate și în discuțiile cu Josef Aschbacher, șeful ESA, sunt în zona de navigație, sisteme informatice, software, IT&C. Asta nu ne surprinde pentru că avem un sector de IT&C foarte puternic în țară. Sunt și în zona de cablaje, testarea unor anumite piese metalice componente și machete. Partea bună a acestor programe ESA este că nu suntem într-o concurență directă cu celelalte state membre. Fiecare stat își selectează o bucățică din acest Lego, care înseamnă proiectul final, fie că vorbim despre un satelit, despre un modul de comunicații, despre o rachetă, despre viitorul rover care va ridica mostre de pe Marte și unde România construiește brațul care va ridica efectiv mostrele de pe planeta Marte. Este o formulă de organizație foarte interesantă, care și-a demonstrat eficiența, succesul și la care România este mândră să fie membră cu drepturi depline deja de peste 10 ani.

V.D: Această participare la diversele proiecte și programe pe care le-ați amintit depinde și de câți bani dă fiecare țară. Fiecare țară vine cu un buget. Putem să știm care e bugetul României?

S.B: Mandatul pe care îl am aici este de a angaja maxim 62,5 milioane de euro pentru programele opționale ale ESA din următorii trei ani. Într-adevăr, este un angajament mai mic al României față de ce s-a întâmplat acum trei ani în condițiile actuale fiscal bugetare. Dar argumentul pe care l-am avut în Guvern este că prefer să ne angajăm la mai puțin și să livrăm, să ne îndeplinim promisiunile la timp, să ne păstrăm aici o reputație impecabilă, decât să ne aruncăm la sume foarte mari pe care ulterior să nu le putem onora. Mai mult decât atât, dacă reușim să ne ținem de calendarul de plăți, să nu mai avem întârzieri sau să fim puși în situația de a avea dreptul de vot suspendat, se va aplica principiul de fair return. Acesta înseamnă că 93,5% din ceea ce contribuim se întoarce în mod direct pentru entități, companii, institute de cercetare din România. Dacă nu respectăm acest principiu nici ei nu sunt obligați să respecte această rate of return de 93,5%. Vorbim doar de o contribuție directă. Bineînțeles că există factorul indirect al impactului unei astfel de investiții. Vorbim despre un factor de multiplicare de minim 5, după cum a spus și șeful ESA astăzi. Adică, la fiecare euro sau dolar investit în România vorbim despre peste 5 euro sau dolari generați la bugetul nostru.

Josef Aschbacher, Directorul general ESA, salutà pe Twitter interventia ministrului român.

V.D: Ați asistat la prezentarea diverselor proiecte. Care v-a impresionat? Care este cel mai ambițios proiect pe care l-ați văzut și care s-ar putea, eventual, realiza în viitor pentru Agenția Spațială Europeană?

S.B: Eu sunt fanul proiectelor realizate în cooperare cu americanii. Mi se pare că oricum este o relația naturală. Aici se susține ideea că ESA trebuie să aibă o componentă de autonomie tehnologică, să poată să facă singură anumite lucruri. Dar cele mai de impact proiecte, pentru că vorbim de sume foarte mari, sunt, totuși, cele în colaborare. De exemplu, vorbim despre proiectul Hera. Se leagă de acel asteroid pe care americanii l-au țintit recent. Europenii se vor duce în apropierea lui cu o sondă principală și apoi vor desprinde un satelit secundar ca să vadă cum s-a modificat traiectoria acestui asteroid, să studieze ce se întâmplă acolo. Și România participă la acest proiect cu sistemul de navigație, atât pe sonda principală, cât și pe acest satelit care se va desprinde.

V.D: Ați vorbit de colaborarea cu americanii. Domnul Aschbacher a cerut 25% mai mult buget, undeva la 19 miliarde de euro. E un buget ambițios, dar totuși, e cam de patru ori mai mic decât cel al NASA. În ce categorie sau în ce divizie mai joacă Europa astăzi față de niște giganți cum sunt americanii sau chinezii?

S.B: Și în intervenția mea am spus că nu e momentul unor ezitări în planul investițiilor în spațiu. Pe de o parte pentru că avem contextul de securitate din regiunea noastră, deși ESA s-a păstrat în mod tradițional de zona militară de securitate. Și acum încearcă cumva să își recapete sau să își capete această vocație pentru că sunt fonduri foarte multe care vin pe această parte. Dar este și o înțelepciune economică pe termen lung. Sunt investiții foarte productive. Vedem ce s-a întâmplat în Statele Unite după ce și-au propus, în timpul administrației Kennedy, să pună un om pe Lună. Sunt inovări fără de care nu mai putem trăi astăzi, de la partea de comunicații satelitare la partea de navigație, GPS. Dincolo de proiectul în sine pentru a cuceri spațiul, ele au un impact aici pe Pământ, în viața noastră de zi cu zi. Gândiți-vă la proiectele românești sau la componentele unde noi suntem competitivi. Dacă reușim să construim un cablu care face față rigorilor din spațiul extraterestru, acel cablu va fi extrem de competitiv și pentru piața de pe planeta noastră, ca să vorbim în acești termeni. Cred că Europa are mult de recuperat față de Statele Unite și față de China. Cuvântul cheie aici a fost accelerarea. Asta a spus și Aschbacher în intervenția sa. Cred că aici marii contributori la bugetul ESA, Franța, Germania, pot să facă mai multe pentru a aduce Europa cel puțin în siajul Statelor Unite ale Americii.