Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


UNESCO: Ia românească se află, de astăzi, în patrimoniul imaterial al umanității

La Blouse Roumaine, pictura realizata de Henri Matisse în 1940 (si oferita statului francez în 1953), poate fi admirata la Centre Pompidou din Paris.

La Blouse Roumaine, pictura realizata de Henri Matisse în 1940 (si oferita statului francez în 1953) poate fi admirata la Centre Pompidou din Paris.
La Blouse Roumaine, pictura realizata de Henri Matisse în 1940 (si oferita statului francez în 1953) poate fi admirata la Centre Pompidou din Paris.
Sursa imaginii: 
© Philippe Migeat - Centre Pompidou, MNAM-CCI /Dist. RMN-GP

“Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” – a fost inclusă pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, de UNESCO. În plus, a mai fost acceptat încă un dosar, unul multinațional dar care include și România - și este vorba de tradiția creșterii cailor lipițani – tradiție care, tot de astăzi se regăsește și ea în patrimoniul imaterial al umanității.

Cămașa cu altiță românească și moldovenească, este de astăzi, 1 decembrie 2022, de ziua națională a României, în patrimoniul imaterial al umanității, a decis UNESCO.

Decizia a fost luată la Rabat, Maroc, de UNESCO. Dosarul a fost susținut de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, reprezentant permanent al României pe lângă UNESCO și de secretarul de stat în Ministerul Culturii, András István Demeter, ambii îmbrăcați în ii.

Președinta Maia Sandu a felicitat “echipele de la Chișinău și București, care au promovat consecvent cămașa cu altiță la UNESCO”. Ea a mulțumit “meșterițelor care au păstrat această artă, au făcut-o să renască și să fie cunoscută lumii. Întru dăinuirea unui simbol străvechi, care spune povestea neamului nostru, înveșnicit pe cămășile tradiționale românești de bunicile și mamele noastre, și transmisă noilor generații”, a scris președinta Maia Sandu pe Facebook.

 

Dosarul iei a fost susținut la Rabat de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, reprezentant permanent al României pe lângă UNESCO: "Dosarul României a fost redactat de experți ai Ministerului Culturii și a fost depus de Ministerul Culturii, la începutul anului 2021. Conform procedurii, dosarul trebuia să treacă prin mai multe faze de evaluare. Din cele 5 criterii pe care trebuie să le îndeplinească un dosar, al nostru a îndeplinit doar 3. Motiv pentru care, am făcut o adevărată campanie în rândul statelor membre, 24 de state. Astăzi, din fericire, am găsit o majoritate covârșitoare a membrilor comitetului care au susținut dosarul nostru și au înțeles că înscrierea cămășii cu altiță – cum este numită ia în termini științifici- este vitală tocmai pentru a proteja și promova această comoară a tradiției românești. A fost o bucurie extraordinar de mare.

A mai fost acceptat încă un dosar, unul multinațional dar care include și România - și este vorba de tradiția creșterii cailor lipițani – dosar care a îndeplinit 5 criterii din 5.

La blouse roumaine, atât de aproape sufletului tuturor românilor, dintotdeauna, a fost un dosar de suflet, am avut emoții pentru el. Astfel că victoria este semnificativă".

RFI:  Ce argumente au stat la baza dosarului cu ia românească ?

Simona-Mirela Miculescu: "Ştim cu toții că ia este un simbol de identitate culturală și națională de peste 2.500 de ani. Dar, pentru partenerii noștri din Republica Moldova, acest dosar a avut o conotație istorică și sentimentală și mai importantă, deoarece, pentru zeci de ani, sub ocupația sovietică, moldovenii nu au avut voie să poarte mândrul port românesc iar pentru ei, această înscriere este ca o renaștere a simbolului cultural al identității românești, deci, emoția cred că a fost chiar mai mare în Republica Moldova.

Argumentele pentru evaluator și pentru statele membre, s-au concentrat în special pe cele oduă criterii pe care, experții independenți le-au considerat neîndeplinite. Și anume, criteriul numărul 2 care se referă la vizibilitatea și la incluziunea socială a elementului înscris în patrimoniu și criteriul 3 – implicarea comunităților și a societății civile în măsurile de salvgardare pe care le ia un stat pentru a proteja și a promova elementul respectiv".

RFI: Am observat că ați susținut dosarul îmbrăcată într-o ie românească.

Simona-Mirela Miculescu: "Port dintotdeauna ia! Pentru mine, ia românească este una din cele mai nobile piese din garderoba mea,  pentru că sunt îndrăgostită de ea, de mică, din familie am avut tradiția. Iar în campania pentru susținerea candidaturii, am fost la fiecare din cei 24 de membri, îmbrăcată în ie. Iar în aceste zile, la Rabat, am purtat cu mândrie două ii care îmi aparțin. Am purtat însă și o ie care mi-a fost trimisă special de cea mai importantă voce a comunităților din România, La Blouse Roumaine, care mi-a trimis o ie pentru ca să îmi poarte noroc în susținerea candidaturii. Iar de 1 decembrie am purtat o altă ie, tot pentru a-mi purta noroc, oferită de Iulia Gorneanu, cel mai mare colecționar de ii din România. Realmente, mi-au purtat noroc în ambele zile".

RFI : Ce obligații are România, de aici înainte, pentru a fi păstrată, cât mai bine, ia și întreaga tradiție din jurul ei ?

Simona-Mirela Miculescu:  "Evident că orice înscriere în patrimoniului imaterial al umanității înseamnă drepturi dar și responsabilități. Iar cea mai importantă responsabilitate ce revine instituțiilor culturale, societății civile este de a-și lua toate măsurile necesare pentru a proteja și a promova această comoară a tradiției românești. Există un întreg plan de salvgardare pe care România trebuie să îl facă și va fi și o raportare periodică din partea României. Astăzi ne bucurăm, ne îmbrățișăm dar de mâine ne suflecăm mânecile iei și ne apucăm concret de treabă pentru a o proteja pentru vecie, mai ales pentru că de aici înainte, ia este parte a patrimoniului mondial, nu doar național".

RFI: Iar UNESCO a mai acceptat încă un dosar în care se regăsește România.

Simona-Mirela Miculescu: "A fost adoptat dosarul care privește tradiția creșterii cailor lipițani. Este un dosar coordonat de Slovenia și include 8 țări, printre care și România. Expertul român care a ajutat la redactarea dosarului este unul excepțional și sperăm ca de sâmbătă să facă parte din organismul de evaluare al UNESCO. Si-a depus candidatura Ioana Baskerville și este membru al comisiei naționale pentru patrimoniul imaterial. Delegația Sloveniei a prezentat dosarul dar, toate delegațiile din restul de 7 state am fost invitate pentru a susține candidatura. Sunt, așadar, două cadouri frumoase pentru România noastră draga, în această zi de sărbătoare".