Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nicolas Sarkozy se apără: ''Nu am corupt niciodată pe nimeni"

Fostul președinte Nicolas Sarkozy la procesul de apel din dosarul ''ascultărilor telefonice’', 5 decembrie 2022

Fostul președinte Nicolas Sarkozy la procesul de apel din dosarul ''ascultărilor telefonice'', 5 decembrie 2022
Fostul președinte Nicolas Sarkozy la procesul de apel din dosarul ''ascultărilor telefonice'', 5 decembrie 2022
Sursa imaginii: 
© Alain Jocard, AFP

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy are din nou probleme cu justiția. A început apelul în procesul ''ascultărilor telefonice'' în care Nicolas Sarkozy este judecat pentru corupție și trafic de influență, alături de alte două persoane. În prima instanță a primit o pedeapsă cu închisoarea de trei ani, din care unul cu executare. Este primul fost președinte al celei de-a V-a republici care a fost condamnat la închisoare. O premieră pentru Franța

Greu început de săptămână pentru fostul președinte al Franței. Costum negru, cravată și cămașă albă, Nicolas Sarkozy, în vârstă de 67 de ani, s-a prezentat în fața Curții de Apel. A început apelul în procesul ''interceptărilor convorbirilor telefonice'' care va dura 10 zile iar la final, fostul președinte așteaptă achitarea sau măcar o reducere a pedepsei. Acuzațiile sunt grave pentru un fost șef de stat. Vorbim despre trafic de influență și de corupție iar în prima instanță verdictul a fost 3 ani de închisoare, din care unul cu executare.

Nicolas Sarkozy a reafirmat luni că "niciodată" nu a "corupt pe nimeni", declarând că dorește "să-și apere onoarea care i-a fost încălcată''.''Sunt un fost președinte al Republicii, nu am corupt niciodată pe nimeni și să admitem că este o corupție ciudată, fără bani, nicio centimă pentru nimeni, fără beneficii, nici un beneficiu pentru nimeni și fără victime, deoarece nimeni nu a fost nedreptățit”, a spus el.

''Am fost arestat în fața camerelor de filmat din întreaga lume, eliberat la ora 3:30 dimineața, conversațiile mele au fost ascultate’’, spune Nicolas Sarkozy în debutul apelului. De-a lungul procesului, Nicolas Sarkozy a negat faptele, a spus că este victima unei nedreptăți profunde, a vorbit chiar despre o ''infamie''. Unul din argumentele sale este acela că Gilbert Azibert un a primit niciodată funcția despre care se vorbește în dosar. 

În rezumat iată despre ce este vorba. Nicolas Sarkozy este acuzat că în schimbul unor informații considerate confidențiale i-ar fi promis postul de înalt magistrat la Monaco lui Gilbert Azibert. Fostul lider de la Élysée avea nevoie de acele informații pentru un alt dosar în care era cercetat. Faptele ne trimit în 2014, când cele două linii telefonice care aparțineau lui Nicolas Sarkozy erau în atenția judecătorilor care investigau suspiciunile legate de finanțarea campaniei electorale din 2007.  

Vorbim despre încercare de corupție care a ieșit la iveală prin ascultarea acestor convorbiri telefonice purtate între Nicolas Sarkozy și avocatul său, Thierry Herzog. În dosar apare și a treia linie telefonică deschisă pe 11 ianuarie 2014, de pe care se purtau aceste convorbiri între Paul Bismuth, nimeni altul decât Nicolas Sarkozy și avocatul său. De altfel, acest doar al ascultărilor telefonice mai este cunoscut și sub numele de ''dosarul Bismuth''.

Ei vorbeau pe această linie telefonică fără teama că ar putea fi ascultați. Și așa ajungem la Gilbert Azibert, de 75 de ani, astăzi pensionar, care atunci era avocat general la Curtea de Casație. În acel moment, Nicolas Sarkozy avea un apel la Curtea de Casație în urma căruia dorea să anuleze confiscarea agendelor prezidențiale în cadrul anchetei în care era cercetat pentru abuz de încredere asupra moștenitoarei L'Oréal, Liliane Bettencourt. Ar fi avut nevoie de influența lui Gilbert Azibert care la schimb, ar fi primit o poziție de înalt magistrat la Monaco.

Acest lucru nu s-a întamplat niciodată, Gilbert Azibert nu a primit postul, iar Curtea de Casație a respins apelul lui Nicolas Sarkozy. Dacă a intervenit cu autoritățile monegasce rămâne o chestiune de dezbatere care lasă loc de comentarii. Potrivit apărării, aceasta este o dovadă că acuzațiile sunt "fantezie", după cum scrie AFP.

Nicolas Sarkozy a condus Franța un mandat, din 2007 până în 2012. A candidat pentru un nou mandat, dar a pierdut în fața lui François Hollande. A mai încercat să revină în viața politică. UMP, devenit acum ''Republicanii’’, partid care reprezintă în Franța dreapta conservatoare, a fost mult timp dominat de personalitatea lui Nicolas Sarkozy. De altfel, el a participat la primarele din 2017, alături de alți membri ai acestei formațiuni politice, în încercarea de a reveni la Palatul Élysée, încercare nereușită. A pierdut alegerile interne din partid în favoarea lui François Fillon care a reprezentat ''Republicanii'' în competiția electorală din 2017.