Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franța: Titlu de sejur pentru a acoperi deficitul de forță de muncă

Un tânăr protestează la Paris în fața Oficiului pentru refugiați și apatrizi, 21 februarie 2018

Un tânăr protestează la Paris în fața Oficiului pentru refugiați și apatrizi, 21 februarie 2018
Un tânăr protestează la Paris în fața Oficiului pentru refugiați și apatrizi, 21 februarie 2018
Sursa imaginii: 
AFP/ STEPHANE DE SAKUTIN

În Franța sunt dezbateri intense în aceste zile legate de viitoarea lege a migrației și dreptul la azil. Una dintre aceste propuneri se referă la acordarea unui titlu de sejur de un an celor care vor lucra în domeniile în care este cea mai acută lipsă de forță de muncă. Multe dintre aceste meserii au fost ocupate în timpul crizei de Covid-19 de persoane care nu aveau acte legale.  

Primele informații despre proiectul viitoarei Legi a migrației au fost date de prim-ministra Elisabeth Borne în urmă cu câteva luni, fără a oferi însă prea multe detalii. Acum acest proiect legislativ a ajuns în Adunarea Națională pentru o dezbatere fără vot. Fiecare familie politică își va expune viziunea cu privire la acest document.

Ministrul de Interne, Gérald Darmanin spune că legea va fi gata până în primăvara anul viitor, după examinarea sa în Senat. Proiectul este semnat de Gérald Darmanin și de Olivier Dussopt, actualul ministru al Muncii în cabinetul Borne. Unul dintre punctele importante este cel referitor la acordarea unui titlul de sejur de un an celor care vor lucra în sectoarele în care există o criza acută de forță de muncă. Proiectul de lege prevede expulzarea celor care comit infracțiuni pe teritoriul Franței sau care nu obțin documente legale de ședere.  

''Trebuie primiți cei care vor să se integreze, să le oferim o viață administrativă normală pentru a-și putea educa copiii în condiții acceptabile în Franța. Trebuie să înțeleagă foarte bine că dacă muncesc în Franța, dacă vorbesc franceza, vor fi integrați. Dacă vor comite acte de delincvență, vor fi expulzați. Nu trebuie să intrăm într-o formă de ipocrizie generală'', spune ministrul de Interne, Gérald Darmanin la France Info.

Actualul proiect este considerat mult prea general de către asociațiile care se ocupă de drepturile străinilor în Franța. Nu se cunoaște numărul exact de persoane care vor obține acest titlul de sejur de un an, nu se știe prea bine câte persoane lucrează la negru în domenii cu deficit de forță de muncă.

Fanélie Carrey-Conte reprezintă Asociația pentru apărarea drepturilor străinilor ‘La Cimade''.'Nu știu despre câte persoane este vorba. Am avut impresia că au avansat, apoi au dat înapoi. Guvernul oscilează între o formă de deschidere, dar în același timp, de îndată ce au fost temeri exprimate în societate, a revenit spunându-ne că va fi vorba despre un număr redus de persoane. Ceea ce spunem noi este că aceste regularizări trebuie să le considerăm din punct de vedere general, pentru că astăzi avem în țara noastră mii de persoane care sunt fără acte care în același timp trăiesc în sărăcie. Nu are niciun sens'', spune aceasta la microfonul RFI.

Discuțiile legate de cei care nu au acte legale sau care așteaptă prea mult până la lămurirea statutului lor în Franța sunt vechi. Procedurile sunt greoaie, cei care fac demersuri pentru obținerea acestor documente nu-și cunosc întotdeauna drepturile sau nu știu ce sa facă și cui să se adreseze.  

Bchira Ben Nia de la ‘’Collectif sans papiers 75’’ spune că pentru această asociație propunerea unui titlu de sejur de un an reprezintă un pas înapoi. ''Pentru noi este un pas înapoi. Acum este vorba despre un titlu de un an, care se poate reînnoi, dacă este vorba despre meserii pentru care un există personal. Nu știu care sunt meseriile pentru care nu există forță de muncă. Daca persoanele fără acte lucrează deja, înseamnă că este vorba despre o astfel de meserie. De ce? Pentru că nu este făcută de alții'', completează Bchira Ben Nia de la ‘’Collectif sans papiers 75’’.

Președintele Emmanuel Macron a vorbit în ultimul interviu din Le Parisien despre acest proiect. ''Avem nevoie de o politică de fermitate și umanitate fidelă valorilor noastre. Acesta este cel mai bun antidot pentru toate extremele care se hrănesc cu anxietate", a declarat șeful statului.

În general, ''filosofia proiectului de lege este bine primită pe măsură ce avansează pe ambele picioare'', spune Benjamin Haddad, membru în grupul de lucru, care reprezintă majoritatea prezidențială relativă din partidul care acum se numește ''Renașterea''. ''Pot exista sensibilități diferite, de exemplu cu privire la legătura dintre imigrație și delincvență. Dar dezbaterea este pașnică și constructivă'', mai spune acesta. Din aceeași familia politică, deputatul Marc Ferracci solicită introducerea unui "permis de ședere și punct" pentru "migrația calificată", după modelul canadian.

Grupul NUPES care reunește deputați de la ''Franța Nesupusă'', extrema stângă franceză, ecologiștii, comuniștii și socialiștii crede că propunerile lor un vor fi ascultate de un ministru care a părăsit dreapta și care ar putea face promisiuni ''Republicanilor'' pentru ca legea să fie votată. Se face astfel referire la Gérald Darmanin.  

Reamintim că în 2018 a mai fost un text legislativ când ministru de Interne era Gérard Collomb. Documentul avea în vedere reducerea termenului de prelucrare a actelor pentru obținerea dreptului de azil pe teritoriul Franței la șase luni pentru a-i putea integra mai ușor pe cei cu acte în regulă dar și pentru a-i putea expulza rapid pe cei respinși.

În Franța, sectoarele economice cu cea mai mare penurie de personal sunt construcțiile, saloanele de coafură și restaurantele.