Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


17 februarie 2023: Data de la care Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii

primarul_timisoarei_dominic_fritz_in_studioul_rfi_paris_7_decembrie_2022.

Primarul Timisoarei, Dominic Fritz în studioul RFI Paris, 7 decembrie 2022.
Primarul Timisoarei, Dominic Fritz în studioul RFI Paris, 7 decembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca

Cu o întârziere de 2 ani, Timișoara va deveni Capitală Europeană a Culturii, căci, trebuia să preia titlul în 2021, dar, totul a fost amânat din cauza pandemiei de Covid. În plus, orașul grec Elefsina – situat la 20 de km de Atena și orașul maghiar Veszprém vor purta, în 2023, împreună cu Timișoara, titlul de Capitale Europene ale Culturii. Timișoara a planificat, deja, 1.000 de evenimente culturale, care, se vor derula de-a lungul acestui an special. În studioul RFI Paris, Cristina Teacă a stat de vorbă cu primarul Timișoarei, Dominic Fritz. 

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz:​ "Titlul în sine este pentru întreg anul 2023. Obișnuința este că există o ceremonie oficială de deschidere, când, fiecare capitală, pentru că sunt 3 în fiecare an, iar în 2023 vor fi Veszprém în Ungaria, Elefsina în Grecia și Timișoara în România. Fiecare capitală are o ceremonie de deschidere iar a noastră va fi pe 17 februarie. Atunci vom primi invitați din toată Europa și se va decerna premiul Melína Mercoúri – premiu ce va fi însoțit de 1 milion de euro. Pentru noi, acesta va fi startul cursei de aproape un an, în care vom prezenta cultura europeană, lumii".

RFI: De obicei există mai multe capitale ale culturii, în același an, ori, ceea ce se va întâmpla în 2023 este rezultatul faptului că toate evenimentele au fost date peste cap, în întreaga lume, de pandemia de Covid?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: "De obicei sunt mai multe orașe, nu este doar un singur oraș. Inițial, în 2021 noi am fost împreună cu Novisad, chiar suntem înfrățiți cu el, este la doar câteva ore distanță de noi. Dar, până la urmă, Novisad a fost decalat pentru 2022 iar noi pentru 2023. Dintre aceste trei orașe, Timișoara este cel mai mare oraș, de anvergură și care va oferi și programul cel mai important și avem, oarecum, o poziție mai vizibilă".

RFI: Vor fi și acțiuni comune cu aceste orașe?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: "La nível tehnic există o colaborare foarte strânsă. Apoi, în anii trecuți, am avut chiar o echipă de fotbal în Elefsina pentru un proiect. Acum, orice proiect are parteneri europeni. Ideea capitalei culturale este tocmai această deschidere europeană, nu este vorba doar despre a prezenta cultura locală ori națională ci, este de a crea programe de cultură în care stimulăm colaborarea europeană, în domeniul cutural și al artelor".

RFI: Cât de european este orașul Timișoara?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: "Am o părere subiectivă aici, nu doar pentru că sunt primarul acestui oraș dar și pentru că sunt european, unul adevărat. Sunt singurul primar din România care nu are cetățenie română iar acest lucru este posibil tocmai pentru că există Europa și pentru că timișorenii au afirmat că se văd în Europa. Dar, de sute de ani Timișoara a fost unul avangardist în proiectul european, toate etniile locuiesc acolo, nu doar în pace ci și într-o productivitate inovatoare foarte mare. Unele state membre descoperă de abia acum, ca un atu, această diversitate etnică, diversitate de limbi, inovarea și tot progresul care se naște din această diversitate.

Nu doar că Timișoara este un oraș influențat foarte mult de Europa și de ideile europene ci, de fapt, este un oraș care a marcat foarte mult Europa. Sper ca la anul să putem spune această poveste europeană a Timișoarei și să schimbăm perspectiva asupra României. În Europa, avem încă, această gândire că există o Europă originară – cea formată din statele din vest – și, ar fi și o periferie, o extindere de care aparține și România. E o abordare greșită, nu doar politic și moral ci și istoric și cultural.

Vom arăta acest lucru în 2023 – că aceasta este România, în care lucrăm la soluții pentru Europa de azi, aici este avangarda în cultură și în artă dar nu numai. Europa va învăța multe de la Timișoara, de la România iar asta nu poate fi decât benefic pentru întreg proiectul european".

RFI: Timișoara este singurul oraș din România și probabil și din Europa care are un teatru în limba germană, unul în maghiară și, bineînțeles, în limba română. În Timișoara există școli cu predare în limba franceză, engleză, germană și în maghiară.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: "Există liceul Lenau care a dat doi premianți Nobel – pe Herta Müller – laureata premiului Nobel pentru Literatură în 2009 – și pe Ştefan Hell – recompensat cu Nobel pentru Chimie, în 2014.  Este o școală foarte respectată. Mai avem și un liceu cu predare în limba maghiară și unul în limba sârbă.

Trebuie să spunem foarte clar că aceste instituții nu doar trăiesc în virtutea inerției. Ele există datorită comunităților din jurul acestor instituții –și a liceelor și a teatrelor - dar există și o voință de a le finanța. Teatrul maghiar și cel german sunt finanțate 100% din bugetul local. Este voința comunității locale de a avea cultură în limbile minorităților din Banat. Suntem convinși că, indiferent de numărul vorbitorilor acestor limbi, trebuie să continuăm să ținem în viață această moștenire multiculturală. Peste o treime din spectatorii de la Teatrul German nu sunt vorbitori de germană. Există o lejeritate cu care acceptăm să mergem și la o piesă de teatru unde nu vorbim limba dar ne  asumăm și faptul că această multiculturalitate face parte din peisajul local, din tradiția noastră. Sunt lucruri care au făcut bine Timișoarei.

Până și Revoluția din Timișoara a fost una multietnică iar proclamația de la Timișoara, în articolul 4 spune foarte clar, că a fost făcută de timișoreni de toate etniile. A plecat din fața unei biserici maghiare, cu oameni din parohia respectivă iar lor li s-au alăturat oameni din toate etniile. Timișoara este un exemplu în Europa de azi, în care căutăm un răspuns cum putem gestiona diversitatea în societățile noastre. A fost mereu o întrebare relevantă dar acum este cu atât mai importantă, în perioada social-media în care individualismul este tot mai dezvoltat. Este și o consecință a liberalismului, în care fiecare are drepturile lui și în care trebuie să apreciem diversitatea umană.

Dar, în aceste vremuri în care fiecare avem, cumva, realitatea noastră, avem nevoie și de o realitate comună și de un simț al comunității. Cred că felul în care Timișoara a gestionat respectul pentru diversitate, să stimuleze un simț al comunității – este o experiență extraordinar de relevantă pentru Europa și sper că mulți vor experimenta acest spirit timișorean, când vor veni în vizită la anul".

RFI: De ce să mergem în Timișoara, la anul?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz:​ "Pentru că acest oraș are un farmec aparte, un spirit european care, pentru mulți care vin, pentru prima oară în România, este șocant. Este diferit față de prejudecățile occidentalilor. Eu la 19 ani am venit pentru prima dată în România. Cred că pentru orice european care vrea să înțeleagă realitatea europeană, dincolo de stereotipuri, trebuie să vină la Timișoara – un oraș cu mai multe centre istorice dar și în care simți un vibe european".

RFI: La ce putem asista în 2023 în Timișoara?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz:​ "Vor fi peste 1.000 de evenimente, în toate domeniile artei, în teatru, vor fi mai multe trupe de teatru. Producem acum cu un regizor din Austria, o piesă cu copii cu dizabilități, dar care descoperă acum scena. Vin mari regizori din toată Europa. În zona de muzică vor fi festivaluri – de jazz, de muzică clasică – va fi un mare concert, unul mamut cu aproape 400 de muzicieni pentru Arnold Schönberg - Gurre-Lieder. Filarmonica Banatului și una din Germania, orchestra Operei și mai multe coruri vor cânta împreună.

Avem pe partea de artă contemporană un program foarte puternic – deschidem cu Alina Pintilie și continuam cu Bienala Art Encounters, cu artiști importanți din România și din Europa. În toamna lui 2023 avem expoziția lui Brâncuși, poate cea mai mare din afara Parisului și la care și Centrul Pompidou contribuie cu anumite opere. Va fi dans contemporan, filme documentare. Vor fi puse în valoare, prin evenimente, locurile Timișoarei. Ele vor transforma spații publice, private și industriale în spații de cultură. Va fi un moment de contact cu arta dar și cu spiritul locului".

RFI: Cât va costat până acum pregătirea acestui an? Cum mizați pe turism pentru a pune în practică acest plan cultural?

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz: "Promovarea turismului este un obiectiv strategic pentru noi. La acest capitol, Timișoara trebuie să recupereze deoarece nu s-a văzut atât de mult ca oraș turistic, cel puțin în comparație cu alte orașe de la noi. Avem aproape 10.000 de paturi pentru viitorii musafiri și se construiesc noi hoteluri. Din partea primăriei, lucrăm la mai multe proiecte turistice, cum este traseul Revoluției din ’89 în care se va putea vedea, concret, în spațiul public, în 10 puncte diferite, ce a însemnat revoluția de la Timișoara.  

La capitolul bani, cel mai mare finanțator al proiectului este municipiul Timișoara. Este finanțat local, în primul rând. Când a fost depus dosarul, Primăria a promis 20 de milioane de euro. S-au cheltuit 5 milioane de euro, până când am venit eu în primărie, la finele lui 2020.

Eu am mai cheltuit 6 milioane de euro pentru diverse evenimente pregătitoare iar la anul vor mai veni încă 9 milioane de euro. Sunt bani în afara a ceea ce cheltuim pentru viața culturală a orașului. Nu înlocuim subvențiile pentru Teatrul German ori pentru cel Maghiar cu banii pentru Capitală.

Avem proiect de investiții în infrastructura culturală, de aproape 200 de milioane de lei, din care, 50 de milioane de lei primim de la guvernul României. O mare parte din  acești bani vin din bugetul local.

Apoi, transformăm 5 foste cinematografe în noi centre culturale. Totodată, avem un fost depou de tramvaie pe care îl transformăm într-un centru de artă și de tehnologie.

Toate acestea vor rămâne în Timișoara. Ideea generală este ca acest titlu, acest an, nu va fi doar ceva efemer, un festival de un an, ci, ambiția noastră este ca acest an să transforme felul în care vedem noi, ca români și pe termen lung, Timișoara dar și felul în care Europa vede România și sunt absolut convins că e o șansă strategică, uriașă, pe care trebuie să o folosim cu toții".

Primarul Timisoarei, Dominic Fritz, RFI Paris, 7 decembrie 2022.
Primarul Timisoarei, Dominic Fritz, RFI Paris, 7 decembrie 2022.
Sursa imaginii: 
Cristina Teaca