Retrospectivă Franţa 2022: Emmanuel Macron reales, extrema dreaptă, prezentă masiv în parlament, multiple canicule şi penurii şi terorişti islamişti condamnaţi

Primăvara lui 2022 a fost una politică. Două alegeri aveau să se desfăşoare. Mai întâi prezidenţialele, apoi legislativele. La primele au concurat 12 pretendenţi şi ele au fost câştigate de preşedintele-candidat.

Cei 12 candidati la prezidentialele din 2022 : Nathalie Artaud, Nicolas Dupont-Aignan, Anne Hidalgo, Yannick Jadot, Jean Lassalle, Marine Le Pen, Emmanuel Macron, Jean-Luc Mélenchon, Valérie Pécresse, Philippe Poutou, Fabien Roussel si Éric Zemmour.

Sursa imaginii: 

France 24

Campania electorală a fost marcată de războiul din Ucraina şi consecinţele sale asupra vieţii cotidiene a francezilor. Politica externă a jucat aşadar un rol inedit iar Emmanuel Macron a profitat de poziţia sa de şef de stat în exerciţiu pentru a miza pe cartea diplomaţiei. În schimb, locatarul de la Elysée a delăsat campania electorală – nu a făcut decât un miting – iar programul său electoral a fost minimalist. Pe 24 aprilie, Emmanuel Macron a fost totuşi reales cu peste 58% din sufragii dar contracandidata sa, lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen a obţinut un scor istoric de mare, peste 41 de procente din voturi.

Un succes pe care Le Pen l-a confirmat în iunie când, la legislative, partidul ei, Reuniunea naţională (RN), a obţinut 89 de mandate din 577, o cifră pe cât de inedită, pe atât de îngrijorătoare. Extrema dreaptă a devenit astfel principalul partid de opoziţie iar alianţa de stânga – formată din stânga radicală, comunişti, socialişti şi ecologişti – reunită în Nupes a devenit prima forţă a opoziţiei în timp ce partidul prezidenţial nu mai are majoritatea absolută în parlament ci doar una relativă.

Initiatorul aliantei Nupes, Jean-Luc Mélenchon, prim-ministra Élizabeth Borne si presedinta RN, Marine Le Pen.

Sursa imaginii: 

AFP

Situaţie complicată aşadar pentru tabăra lui Macron. Numită în funcţia de premier, fosta socialistă Elisabeth Borne a folosit déjà, în doar două luni, de zece ori un artificiu constituţional care i-a permis să adopte proiecte de lege fără dezbatere parlamentară şi vot în hemiciclu.

Prim-ministra francezà Élisabeth Borne, 19 octombrie 2022, utilizând articolul 49-3 pentru a adopta proiectul de lege a Finantelor pe 2023.

Sursa imaginii: 

Emmanuel Dunand, AFP

La începutul verii a venit verdictul în procesul atentatelor din 13 noiembrie 2015. După zece luni de audienţă, Salah Abdeslam, principalul suspect şi singurul supravieţuitor al comandourilor care au îndoliat Parisul şi Saint-Denis acum 7 ani făcând 130 de morţi şi peste 400 de răniţi, a fost condamnat la închisoare pe viaţă fără nicio posibilitate de eliberare condiţionată. Un verdict considerat de unii comentarori drept prea sever ce a fost aprig discutat, când aplaudat, când criticat.

Salah Abdeslam, principalul acuzat al atentatelor din 13 noiembrie 2015, 2 noiembrie 2021, la tribunalul Paris.

Sursa imaginii: 

Benoit PEYRUCQ / AFP

Procesul atentatului de pe Promenada englezilor de la Nisa din 14 iulie 2016, soldat cu 86 de morţi şi peste 400 de răniţi, şi el comis de un islamist care însă a murit în timpul atacului, a avut loc la sfârşitul acestui an. Cei opt acuzaţi, consideraţi mai mult sau mai puţin complici ai atacatorului, au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între doi şi 18 ani închisoare.

Cei 8 acuzati la procesul atentatului de la Nisa din 14 iulie 2016, în deschiderea audientei din 5 septembrie 2022.

Sursa imaginii: 

Benoit PEYRUCQ / AFP

Vara lui 2022 a fost în Franţa una de coşmar din punct de vedere meteorologic. 5 valuri de căldură s-au produs între lunile mai şi octombrie. Cele mai călduroase, cele trei din timpul verii care s-au întins în total pe 33 de zile, au provocat o supramortalitate de aproape 3.000 de decese, cifră nemaîntâlnită din 2003 încoace. Canicula a favorizat şi focurile de pădure. Peste 62.000 de hectare de păduri – mai ales în Gironde dar şi în Bretania - s-au făcut scrum, de 6 ori mai multe decât media ultimului deceniu.

Un pompier se luptà cu focul în Gironde, 17 iulie 2022.

Sursa imaginii: 

Thibaud Moritz, AFP

Nu e de mirare că anul 2022 a fost cel mai cald şi mai însorit în Franţa de când se măsoară temperaturile adică din anul 1900 încoace.

Toamna anului care se încheie a fost sinonimă cu diverse restricţii. Francezii au descoperit că nu sunt destui profesori în şcoli dar nici medici în spitale şi şoferi de autobuze şi metrouri.

Personal medical manifesteazà la Bordeaux pentru a denunta lipsa de personal si conditiile proaste de lucru, 7 iunie 2022.

Sursa imaginii: 

Philippe Lopez, AFP

O grevă lungă în rafinăriile din ţară a provocat penurie de carburanţi. În paralel, din cauza lipsei de resurse gaziere cauzată de războiul din Ucraina, executivul de la Paris a prezentat un aşa-zis plan de «sobrietate energetică», ideea fiind de a consuma mai puţină energie. O idee promovată déjà de mai mulţi ani de ecologişti dar care până la declanşarea conflictului din Ucraina nu găsise niciun ecou.

O benzinàrie TotalEnergies luatà cu asalt pe 5 octombrie, la Palavas-les-Flots, în sudul Frantei.

Sursa imaginii: 

Pascal Guyot, AFP

Nu putem încheia această retrospectivă a anului 2022 fără a saluta şi două performanţe sportive ale Franţei. În primul rând, rezultatele de excepţie înregistrate de rugbyştii tricolori. Cu 13 victorii consecutive şi un Mare Slem la Turneul celor 6 naţiuni - al 10-lea din istorie dar primul din 2010 încoace - «elevii» lui Fabien Galthié au demonstrat că sunt în mare formă. Totodată, Antoine Dupont şi coechipierii săi au devenit marii favoriţi pentru Cupa mondială care va avea loc în 2023 acasă la ei, adică în Franţa, în lunile septembrie şi octombrie.

În fine, echipa de fotbal a Franţei nu a demeritat nici ea anul acesta devenind vice-campioană mondială după o finală extraordinară, pierdută doar în urma seriei de penalty-uri în faţa Argentinei.

Suporteri adunati în Place de la Concorde din Paris, 19 decembrie 2022, pentru a saluta echipa de fotbal a Frantei, vice-campioanà mondialà.

Sursa imaginii: 

AFP - Geoffroy Van Der Hasselt