În Franța, există, la ora actuală, un regim general de pensii și unul special. Prin noua reformă, vor fi eliminat regimurile speciale și toate avantajele care decurg din ele.
Practic, acum, există o paletă foarte variată de situații profesionale, care corespund la numeroase regimuri de pensii.
De un regim general beneficiază salariații din sectorul privat, salariații independenți, persoanele cu funcții publice și artiștii. Adică, circa 88% din populația care lucrează.
Iar în regimul special se regăsesc funcționarii, salariații de la companiile naționale și locale de transport – cum este SNCF (căile ferate) ori RATP (regia de transport parizian) ori salariații de la companiile de gaz și de electricitate, birourile de notariat, salariații de la Opera din Paris și cei ai Comediei franceze. Adică, 7% dintre angajații din Franța.
Iar restul de 5% aparțin regimului agricol.
Este un sistem întreg de protecție socială care permite coexistența acestor regimuri multiple. Cei care cotizează la regimul special, beneficiază, în general, de condiții mai bune pentru pensionare: este posibilă ieșirea înainte de vârsta legală chiar dacă au cotizat mai puțin dar există și un mod de calcul al pensiei mai avantajos.
Bineînțeles, guvernul dorește dispația regimurilor speciale și a atenționat că și acești salariați vor trebui să lucreze 2 ani suplimentari. O perspectivă care nemulțumește, automat, o parte a populației, care, anunță deja ample proteste.
Justificarea guvernului este că dorește să stabilească un echilibru financiar pentru sistemul de pensii. Altfel spus, cere să se lucreze mai mult pentru a se putea cotiza mai mult la sistem.
Dacă ne uităm pe ce bani se bazează statul francez, conturile arată că în 2021, sistemul a avut un plus de 900 de milioane de euro iar în 2022 a avut plus 3,2 miliarde de euro – după cum susține în ultimul raport Consiliul de Orientare a Pensiilor.
Dar, potrivit Ministerului Muncii, deficitul la regimul de pensii ar putea ajunge la 13 miliarde de euro în 2030 și la aproape 44 de miliarde de euro, în 2050. Reforma nu va putea acoperi acest deficit.
În Franța, vârsta legală de ieșire la pensie, a trecut, în 2010, de la 60 la 62 de ani. Odată cu noua reformă, Executivul dorește să crească perioada activă, până la 64 de ani.
Practic, treptat, de la 1 septembrie se dorește adăugarea a câte 3 luni, pe an, pentru a se ajunge la 64 de ani, în 2030.
Acum, vârsta legală nu corespunde, mereu, cu vârsta reală de ieșire la pensie. Unii salariați nu au cotizat destul, ca ani, la sistemul de pensii, astfel că vor ieși mai târziu.
Iar chiar dacă nu au cotizat suficient, salariații vor ieși, în mod automat, la pensie, la 67 de ani. Guvernul s-a angajat să nu modifice acest termen.
Durata de cotizație este calculată astfel: pentru a se putea ieși la pensie cu o carieră completă, un activ trebuie să fi cotizat între 41 de ani și 5 luni și 43 de ani, în funcție de anul nașterii. Prin viitoarea reformă vor fi necesari între 42 și 43 de ani.
Unii salariați pot ieși, la ora actuală, la pensie înainte de termenul legal, adică la 62 de ani. Este cazul celor care sunt încadrați în anumite regimuri speciale. Este cazul polițiștilor, care, pot pleca la pensie la 52 de ani.
Ori, a celor care au lucrat în condiții oarecum extreme – în spații cu o temperatură foarte scăzută, conductorii de tren, cei care au lucrat în mină ori au avut o muncă dificilă din punct de vedere fizic.
Este cazul și celor care au început să lucreze, foarte de tineri, înainte de vârsta de 20 de ani.
Bineînțeles, cei care suferă de invaliditate ori de un handicap, pot ieși, de asemenea, anticipat la pensie.
Cum se calculează pensia?
Suma pensiei este calculată, în prezent, în funcție de regimul la care a cotizat ori a depins de-a lungul carierei, de durata de cotizare și de salariul avut.
Spre exemplu, pentru un artizan ori un comerciant, pensia de bază ia în calcul veniturile medii din cei mai buni 25 de ani.
Iar pentru funcționari contează salariile, fără prime, din ultimii 6 ani de activitate.
Altfel spus, o pensie minimă, pentru o carieră completă, va fi de circa 85% din salariul minim pe economie (care se situează la circa 1.200 de euro, net, pe lună).
Pentru a trece reforma, Guvernul se sprijină pe cei 62 de parlamentari ai formațiunii Republicanii.
Reforma nu va trece decât cu sprijinul parlamentarilor republicani ori, nu va trece deloc, atenționa șeful deputaților Republicanii, Olivier Marleix după o întâlnire avută cu prim-ministra Elisabeth Borne.
Textul va fi examinat în Consiliul de Miniștri pe 23 ianuarie.
Coaliția de stânga, NUPES, organizează un protest de stradă pe 17 ianuarie, stânga radicală și-a rezervat ziua de 21 ianuarie.
Proiectul de lege urmează să ajungă în comisii în Adunarea Națională pe 30 ianuarie iar în plen din 6 februarie.
Liderii a 8 mari sindicate au prevăzut pe 19 și pe 24 ianuarie ample manifestații și greve.
Iar, deja, de sâmbăta aceasta, membrii mișcării Vestele Galbene au ieșit în stradă pentru a contesta reforma pensiilor.
Revista Presei
Top articole
