Fiecare miliardar reprezintă un eșec al politicii publice, scrie Oxfam într-un raport publicat în deschiderea Forumului de la Davos

Așa cum ne-a obișnuit de un deceniu încoace, ONG-ul Oxfam profită de reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, marea întâlnire a elitelor economice și politice a planetei, pentru a publica raportul său privind inegalitățile în lume. Fără nicio surpriză, an după an, inegalitățile tot cresc.

Astfel că, după 2020, două treimi din bogățiile produse în lume se află în mâinile a 1% dintre cei mai bogați miliardari, care, dacă ne uităm pe calculul Oxfam, au câștigat 2,7 miliarde de dolari, pe zi, de când a luat naștere criza declanșată de Covid.

Este, de altfel, principala constatare a anchetei realizate de Oxfam: că tot mai puternic, bogăția se concentrează în cadrul unei extrem de mici minorități- a super bogaților- în timp ce, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, se observă o creștere a numărului celor care suferă de o extremă sărăcie.

Quentin Parrinello este coautor al raportului privind inegalitățile: "Este șocant că cei mai bogați s-au îmbogățit grație intervenției publice.  S-au îmbogățit și mai mult grație autorităților care au căutat să răspundă în problema Covid și au injectat sute de miliarde de dolari. Deci, nu s-au îmbogățit pentru că au făcut alegeri strategice ori economice super inteligente. În prezent ne aflăm într-o situație în care trebuie să plătim factura acestei crize și mi se pare foarte logic să punem acești miliardari să contribuie și să achite factura crizei".

Dar, cel mai probabil nu o să vedem așa ceva, este de părere expertul Oxfam. Motivul: ne lipsește curajul politic, explică el: "75% din țările din întreaga lume iau în calcul să reducă bugetele pentru sănătate, educație, protecție socială pentru a putea achita factura de coronavirus. Deci, da, lipsește curajul politic. Iar asta chiar dacă am văzut necesitatea de a avea un sistem de sănătate performant, de a avea o plasă de protecție pentru ca cei mai fragili dintre noi să poată să fie protejați".

Specialistul oferă ca exemplu reforma pensiilor anunțată de guvernul francez. În opinia sa, era suficient ca Executivul francez să taxeze 2% din averea miliardarilor francezi pentru a putea șterge acel “déficit incontrolabil al sistemului de pensii”, cum este el prezentat de guvern.

Quentin Parrinello: "Această creștere a concentrării averii în mâinile super bogaților se întâmplă într-un moment în care are loc o criză a costului de zi cu zi, care are un impact, puternic, asupra vieții francezilor dar nu numai a lor. 40% dintre francezi spun la ora actuală că nu se pot hrăni corect pentru că au crescut foarte mult prețurile. Este cazul lui Valerie care spune că este stresată din cauza acestor majorări de prețuri și spune că nu știe dacă se va putea hrăni corect luna aceasta, dacă va putea plăti casa în care locuiește dar nici factura de electricitate. Iar în acest context, Guvernul francez a decis să o penalizeze tot pe Valerie și nu pe Bernard Arnault care, și-a văzut averea dublându-se în timpul crizei sanitare. Iar Guvernul decide să strângă șurubul prin intermediul reformei pensiilor în condițiile în care era suficient să absoarbă 2% din averea miliardarilor francezi pentru a șterge cu buretele, să spunem așa, deficitul incontrolabil al sistemului de pensii. Dar, aceeași problemă o observăm și în alte țări ale planetei, care prevăd să ia mii de miliarde de dolari din cele mai importante sectoare – sănătate, educație și din protecție socială. Deci, tot săracii vor suferi. Este o alegere politică".

Ca să explicăm: francezul Bernard Arnault –cel care deține un imperiu al mărcilor de lux - are o avere de circa 200 de miliarde de dolari, este unul dintre cei mai bogați oameni ai planetei, conform Forbes care observă că în funcție de cum evoluează cursul bursier, acesta se află cot la cot, iar uneori îl depășește pe Elon Musk.

Ce înseamnă această sumă ?

Cu un salariu mediu, în Franța, de 40.000 de euro pe an, un francez ar trebui să lucreze 4 milioane de ani pentru a putea egala bogăția patronului grupului de mărci de lux LVMH.

Bogăția lui Bernard Arnault echivalează cu Produsul Intern Brut al Algeriei, care este undeva la 168 de miliarde de dolari, potrivit datelor din 2021 publicate de Banca Mondială. Ori, al Ungariei, care este de 182 de miliarde de dolari ori al Qatarului - care are un PIB de 179 de miliarde de dolari. Dar, la fel de bine, acest singur miliardar francez deține jumătate din Produsul Intern Brut al Chinei – stabilit la 368 de miliarde de dolari.

Și tot ca o comparație – cu bogăția sa, Bernard Arnault și-ar putea oferi 7 milioane de mașini noi, plecând de la principiul că va achita pe una singură 25.000 de euro, cât este bugetul pe care și-l alocă un francez pentru a-și achita un autoturism nou, conform unui studiu al Asociației Clubului Auto francez.

La fel de bine își permite să cumpere 500 de aparate Airbus A350 noi. Un singur avión de acest tip costă 330 de milioane de euro. Ori, 1.000 de avioane Boeing 737Max, un avion vândut pentru 123 de milioane de euro, bucata.