Panthéon, universitatea Sorbona, Palatul Elysée şi Parlamentul francez: cancelarul german Olaf Scholz a realizat duminică un adevărat maraton aniversar la Paris în compania preşedintelui Emmanuel Macron.
La Sorbona, în decorul solemn şi somptuos al marelui amfiteatru, toţi vorbitorii prezenţi au evocat anul 1963, cel al semnării Tratatului de la Elysée într-o perioadă în care stigmatele războiului erau încă vii şi dureroase. Textul semnat pe atunci de preşedintele Franţei Charles de Gaulle şi cancelarul germaniei Konrad Adenauer a fost actul fondator al reconcilierii între două state care au fost până atunci duşmani aprigi.
«Mulţumesc Franţei care ne-a întins mâna în ciuda crimelor contra umanităţii comise în cel de-al doilea război mondial» a spus Olaf Scholz. Emmanuel Macron a amintit că acel gest a permis apoi punerea fundaţiilor Uniunii europene, «lucru care capătă o rezonanţă specială în contextul de azi cu războiul din Ucraina.» Răspunzându-i, cancelarul german a insistat pe faptul că «sprijinul în favoarea Ucrainei nu va slăbi iar imperialismul lui Vladimir Putin nu va învinge». În fine, într-un discurs descris de unii comentatori drept «liric», Emmanuel Macron a descris cele două state vecine ca «două suflete care bat în acelaşi piept». Nu e sigur că suveraniştii francezi au apreciat… Cancelarul german s-a mărginit să descrie «un cuplu fratern» care, pe viitor, ca şi în trecut, «va funcţiona ca o locomotivă a unei Europe unite».
Un alt moment forte al acestei zile aniversare a fost vizita efectuată la Panthéon, monument parizian care onorează memoria principalelor personaje - cu excepţia celor militare - care au marcat istoria Franţei. Ocazie cu care Yaël Braun-Pivet, preşedinta Parlamentului francez şi omoloaga sa din Bundestag, Bärbel Bas, i-au adus un vibrant omagiu lui Simone Veil, prima preşedintă a Parlamentului european.
După dejunul de lucru oferit de gazdă la Palatul Elysée s-a derulat un Consiliu de miniştri comun franco-german. Ocazie pentru cele două părţi de a încerca să-şi aplaneze numeroasele divergenţe. Competitivitatea industrială a Europei, strategia industrială franco-germannă, chestiunile energetice, de apărare, extinderea Europei – lista dosarelor unde e nevoie reală de mai multă concertare şi înţelegere este destul de lungă.
În fine, dosarul fierbinte al momentului, Ucraina, a fost abordat în conferinţa de presă finală, ştiut fiind că de când s-a declanşat invazia Rusiei, tandemul franco-german a şchiopătat în acest dosar. În faţa ipotezei unui război de lungă durată, Franţa şi Germania au încercat să-şi concerteze poziţiile. Emmanuel Macron a făcut primul pas estimând că «furnizarea de tancuri Leclerc Ucrainei nu este exclusă dar eventuala decizie în acest sens trebuie luată într-un cadru colectiv». În plus, liderul de la Elysée a pus trei condiţii pentru ca eventuala livrare de tancuri să se facă. În primul rând, ca «această livrare să nu favorizeze escaladarea ostilităţilor». În al doilea rând, ca acest lucru «să fie un sprijin real şi eficient pentru prietenii noştri ucraineni». În fine, ca «acest gest să nu ne slăbească propriile noaster capacităţi de apărare».
La aceaşi conferinţă de presă comună, cancelarul Olaf Scholz s-a menţinut pe poziţiile binecunoscute, criticate aspru de Polonia şi ţările baltice, şi anume refuzul de a exporta tancuri Leopard. Dacă unii comentatori speră ca în cazul în care Franţa va accepta să-şi trimită tancurile în Ucraina, atunci şi poziţia Berlinului va evolua în acelaşi sens, alţi editorialişti subliniază declaraţia lui Annalena Baerbock. Într-un interviu acordat duminică seara canalului de informaţii LCI, şefa diplomaţiei germane a declarat că «în cazul în care Polonia decide să-şi trimită o parte din tancurile Leopard în Ucraina, Germania nu se va opune». O schimbare de ton inedită, apreciată cu siguranţă la Varşovia, dar ce va trebui totuşi confirmată de cancelarul german.
Revista Presei
Top articole
