Mircea Sofonea: Pandemia de Covid-19 ne îndeamnă ca pe viitor să pregătim o soluţie transdisciplinară pentru a combate apariţia altor patogeni

În interviul pe care ni l-a acordat, Mircea Sofonea ne spune că «în termeni de control al pandemiei, am ajuns la ceva destul de consecvent, graţie vaccinurilor dar şi a terapiilor antivirale. Există însă şi alte soluţii care nu au fost destul explorate cum ar fi ameliorarea calităţii aerului din interior cu metode de ventilaţie şi purificare» spune epidemiologul francez de origine română. «O eliminare locală, şi cu atât mai puţin globală a Covid-ului, nu este posibilă. Suntem deci într-o fază de control ce se mai poate ameliora şi nu am ajuns încă la ceva care s-ar putea defini ca o endemie» mai afirmă specialistul.

În continuarea interviul acordat RFI, Mircea Sofonea constată că «acest coronavirus se mai modifică mai departe provocând mai multe valuri în fiecare an în timp ce gripa sezonieră provoacă unul, cel mult două valuri pe an. Suntem deci într-o tranziţie între pandemia acută şi endemie».

Potrivit cercetătorului francez, «pentru gripa sezonieră şi bronhiolită, am trecut de faza de vârf, deci putem sta liniştiţi până la toamnă. În schimb, pentru Covid vedem că noi varianţi provoacă o creştere a numărului de cazuri – dar nu cum a fost Omicron faţă de Delta – şi asta ne face să prezicem că vom avea în Franţa un val 10 - peste câteva săptămâni sau luni».

În fine, în privinţa învăţămintelor ce pot fi trase după trei ani de criză sanitară, Mircea Sofonea spun mai întâi că «trebuie să fim umili. Am realizat că nu ştim încă totul despre virologie virală, nu am făcut totul în materie de măsuri sanitare nefarmaceutice – precum măştile sau calitatea aerului interior. Sunt încă întrebări deschise ceea ce presupune că trebuie să investim acum, când nu suntem în situaţie de urgenţă, carantină sau risc de saturare a spitalelor. Trebuie să pregătim efectiv o soluţie transdisciplinară care să implice sistemul de sănătate, cercetarea şi administraţiile publice. Apoi, în Franţa dar şi în alte ţări, se pune problema accesului la date pentru echipele de cercetare. Trebuie să instaurăm sisteme de supraveghere reactive vizavi de fiecare nou patogen. Pandemia ne-a arătat că nu suntem încă la punct în toate aceste domenii. Trebuie deci să existe interes din partea oamenilor politici, bani şi o evoluţie a legislaţiei, mai ales la nivel european unde, am văzut, nu a existat un răspuns coordonat. Sunt deci multe puncte ce pot fi ameliorate dar trebuie să lucrăm colectiv. Este important pentru că odată cu schimbarea climei, trebuie să ne aşteptăm la alte emergenţe de patogeni.»