Franţa: noi manifestaţii şi greve contra reformei pensiilor

Principalele sindicate franceze, unite din nou în această zi de mobilizarea generală, au un singur obiectiv, acela de a constrânge guvernul să renunţe la reforma pensiilor. Sindicaliştii se pot bizui pe o largă susţinere populară. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, între 68% şi 72% din francezi nu-şi doresc această reformă a pensiilor şi peste jumătate dintre francezi sunt favorabili blocării ţării, dacă această metodă este singura soluţie pentru a face guvernul să dea înapoi.

În acest context tensionat şi favorabil protestatarilor, anumite sindicate printre care şi cel mai contestatar dintre ele, CGT, cu simpatii de stânga, prevăd şi alte acţiuni în afară de greve şi manifestaţii. Se evocă astfel, pentru luna viitoare, greve punctuale în sectorul energetic, în transporturi şi în staţiunile de schi pe perioada vacanţei din februarie.

Pentru moment, se ştie déjà că marţi traficul trenurilor, metrourilor şi al avioanelor va fi extrem de perturbat. «Va fi o zi dificilă, ba chiar foarte dificlă în transporturile publice» a prevenit Clément Beaune, ministrul delegat la Transporturi. La Paris, metrourile vor funcţiona rar, la anumite ore deloc. 20% din zborurile de pe aeroportul Orly au fost anulate. Cele de pe aeroportul Charles-de-Gaulle (sau Roissy cum i se mai spune), nu sunt însă afectate de mişcarea de protest. La fel, nici traficul trenurilor internaţionale nu va avea de suferit. În fine, clasele din şcoli vor fi şi ele mai mult sau mai puţin goale. Cel puţin jumătate din învăţătorii din ciclul primar s-au declarat în grevă iar în clasele mai mari, liceenii şi-au anunţat prezenţa masivă pe străzi şi nu în şcoli, contrar a ceea ce au făcut în 19 ianuarie.

1.000 de veste galbene şi vreo 200-400 de agitatori radicali

Pe planul manifestaţiilor, serviciile de informaţii se aşteaptă la peste un milion de oameni pe străzilor diverselor oraşe franceze din care vreo 100.000 la Paris. Ca să evite stricăciuni şi ciocniri, ministerul de interne a mobilizat 11.000 de poliţişţi – o mie mai mulţi decât pe 19 ianuarie – din care 4.000 numai la Paris. Spre deosebire de manifestaţiile de acum zece zile care s-au derulat fără incidente majore – nici măcar 40 de arestări – de această dată îngrijorarea este mai mare. Se prevede o eventuală radicalizare a mişcării, în particular din cauza celor circa o mie de veste galbene şi vreo 200-400 de agitatori radicali tip Black Blocs care ar putea provoca forţele de ordine şi produce daune materiale.

Cu 24 de ore înaintea noii zile de manifestaţii şi greve, textul care prevede, printre altele, majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, a ajuns luni în discuţie în Comisia de afaceri sociale a Adunării naţionale, adică a Camerei deputaţiilor. Timpul pentru negocieri este limitat – până lunea viitoare, 6 februarie, când proiectul trebuie să ajungă în plenul Parlamentului. Dacă cele 7.000 de amendamente, în majoritate depuse de alianţa de stânga din opoziţie Nupes, nu vor putea fi analizate toate, proiectul iniţial al guvernului va fi supus parlamentului. Parlament în care, de câteva zile încoace, executivul nu ştie dacă va avea câştig de cauză. Într-adevăr, executivul nu dispune decât de o majoritate relativă în parlament. Ca să fie adoptată, reforma pensiilor va avea nevoie nu doar de votul tuturor aleşilor majorităţii prezidenţiale dar şi a circa 40 din cei 62 de voturi ale aleşilor de dreapta din partidul Republican. Ori, există déjà vreo 10-15 conservatori care nu sunt de acord cu actualul text. În plus, fronda pare să se extindă chiar şi în rândul partidului majoritare Renaissance.

Pariul executivului este deci departe de a fi câştigat iar poziţiile cele mai recente ale guvernului nu sunt deaprte de a linişti spiritele, ba dimpotrivă. În week-end, prim-ministra Elisabeth Borne a declarat «majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani nu este negociabilă». De partea sa, ministrul de interne Gérald Darmanin a folosit un limbaj suburban ca să denunţe protestele. Oficialul de la Paris, utilizator frecvent al invectivei, a acuzat acum alianţa Nupes că «doreşte să provoace harababură în ţară».

Proiectul central al celui de-al doilea mandat al preşedintelui Emmanuel Macron

Tot atâtea luări de poziţie şi formule violente criticate inclusiv de deputaţi din majoritate dar mai ales de sindicate, chiar şi de moderaţii din CFDT. Laurent Berger, secretarul general al sindicatului, îi roagă pe parlamentari «să nu se încăpăţâneze cu majorarea vârstei de pensionare la 64 de ani pentru că acest lucru este respins de o imensă majoritate de francezi, inclusiv de pensionari. Sunt deci puţin cu gura căscată când îi aud pe guvernanţi spunând că acest prag de 64 de ani nu este negociabil».

În cazul în care nu reuşeşte să convingă o majoritate de aleşi să-i voteze textul, considerat drept proiectul central al celui de-al doilea mandat al preşedintelui Emmanuel Macron, atunci Executivul poate recurge – cum a făcut-o déjà de 10 ori din toamnă până acum – la un articol din Constituţie care îi permite adoptarea unui proiect fără vot. O trecere în forţă şi o soartă tristă pentru un text ce se vrea emblematic pentru şeful statului.