Paris: Ar trebui interziși sportivii ruși la Jocurile Olimpice din 2024?

La ultimele Jocuri Olimpice de vară, de la Tokyo, sportivii ruși au concurat, deja, sub un steag neutru. Atunci, se întâmpla din cauza sistemului de dopaj instituționalizat practicat în Rusia.

Ce s-a schimbat de atunci și până acum – explică la microfonul RFI Lukas Aubin, director la Institutul de Relații Internaționale și Strategie din Paris : "În mod concret s-a schimbat puterea simbolului. La vremea respectivă, pentru puterea rusă dar în special pentru președintele Vladimir Putin participarea sportivilor ruși sub un steag netru a fost resimțită ca o umilință. Ulterior, când s-a aflat amploarea sistemului instituționalizat practicat în Rusia între 2009 și 2014, în cele din urmă putem spune că a fost o măsură prea simplă, care nu a penalizat regimul rus. Pentru puterea rusă a fost o semi-înfrângere iar sportivii au putut participa".

Sunteti autorul unei cărți intitulate "Sportoclatura sub Vladimir Putin” – o analiză a sistemului polico-economic și sportiv rus și obiectivele urmărite în interiorul și în exteriorul țării. Așa cum exista și nomenclatura, în URSS. Există o formă de instrumentalizare a sportului de Kremlin?

Lukas Aubin: "De când Vladimir Putin a ajuns la putere, în 1999 și a fost ales în 2000 a creat un sistem politico-economic și sportiv tocmai pentru a face din sport o armă de difuzare masivă. El a utilizat oligarhii, marile puteri economice ale țării, a utilizat politicienii, pe foștii sportivi sovietici dar și pe cei actuali pentru a face să funcționeze o mașinărie sportivă, eficace – la fel cum funcționa și pe vremea sovietică, de fapt. Cu diferența notabilă că Rusia de astăzi are o economie de piață dar, chiar și așa, obiectivele rămân aceleași: difuzarea propagandei ruse în străinătate și creșterea patriotismului la nível național".

După Ucraina și Estonia amenință că ar putea boicota Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024. De asemenea, Danemarca se opune participării sportivilor ruși la JO din vara anului viitor, chiar și sub un steag neutru.

Lukas Aubin: "Este foarte posibil ca fenomenul să ia o amploare considerabilă dacă forul olimpic, Comitetul Olimpic Internațional își va păstra dorința de a reintegra sportivii ruși. Am putea, chiar, să observăm un front mult mai puternic în Europa – Ucraina, unele state scandinave și cele baltice, Polonia – state care s-ar putea opune prezenței sportivilor ruși la Paris. Acum, Comitetul Olimpic ar putea fi pus în dificultate să vadă că la Paris se vor afla sportivii ruși dar nu și cei ucraineni. Iar în acest caz, Comitetul Olimpic Internațional ar putea ceda presiunii ucrainene dar și a Europei de Est".

Vineri, președintele Comitetului Olimpic de la Paris, triplul campion olimpic de canoe Tony Estanguet spunea că preferă, încă, să mai aștepte puțin dar că speră că vor veni la JO un maximum de delegații și că sportivii vor putea să participe la competiții. 

Dar, până acum, condiția pusă de Comitetul Olimpic Internațional este ca sportivii ruși să nu fi susținut războiul din Ucraina. Cum se poate verifica așa ceva?

Lukas Aubin: "Este foarte complicat. Din martie anul trecută, există o lege în Rusia care interzice rușilor să se opună operațiunii militare speciale din Ucraina. În caz contrar, pedeapsa este o amendă usturătoare ori 15 ani de închisoare. Sportivii ruși, în mod evident, trebuie și ei să se conformeze acestei legi. Astfel, cererea CIO nu prea este pertinentă. La ora actuală, singurii sportivi ruși care se opun regimului de la Kremlin, evoluează  în afara țării și reprezintă o minoritate".