Guvernul francez alege metoda forte ca să treacă reforma pensiilor, în Senat

Articolul 44.3 al Constituţiei franceze, mai puţin cunoscut decât faimosul 49.3 folosit  pentru adoptarea unui text fără vot, a fost cerut de Olivier Dussopt. Ministrul francez al Muncii spune că astfel va contra «opoziţia sistematică» orchestrată de stânga din Senat, acolo unde proiectul de lege privind reforma pensiilor este dezbătut până duminică seara.

În esenţă, această nouă armă constituţională permite accelerarea discuţiilor şi organizarea unui vot unic pe tot textul, reţinând numai amendamentele propuse sau acceptate de guvern. În schimb, cele circa o mie de amendamente propuse de opoziţie şi rămase pe masă, vor putea fi dezbătute dar fără vot. Altfel spus, discuţiile din Senat vor mai dura.

Cum era de aşteptat, stânga senatorială a denunţat «o lovitură de forţă». O senatoare socialistă, Sabine Van Heghe, chiar a evocat «o lovitură de stat, la Senat». De partea sa, preşedintele grupului senatorial ecologist a estimat că «Senatul a devenit căţeluşul guvernului». Răspunzând acestor critici acerbe, Bruno Retailleau, preşedintele grupului conservator Republicanii – majoritar în Senat – a dat vina pe opoziţie estimând că «din cauza obstrucţiei voastre, guvernul a fost nevoit să folosească metode mai autoritare».

Într-un comentariu consacrat acestei treceri în forţă din Senatul francez, ziarul Libération cu simpatii de centru-stânga dă cuvântul unui constituţionalist. Guy Carcassonne spune că «articolul 44.3 este o armă uşor de folosit, cu efecte precise dar rezultate variate. A abuza de ea devine însă marca brutalităţii guvernului ca şi pierderea puterii Parlamentului». Acest articol a fost rareori folosit în ultimii ani dar de fiecare dată la precedentele reforme ale pensiilor. În 2010 de premierul conservator François Fillon şi în 2013 de prim-ministrul socialist Jean-marc Ayrault. Rămâne acum de văzut dacă Consiliul constituţional, pe care cu siguranţă opoziţia îl va sesiza, va valida sau nu folosirea acestui contraversat articol.

În fine, în ajunul unei noi zile de greve şi manifestaţii prevăzute mâine, 11 martie, sindicatele din Franţa au reacţionat şi ele vehement după anunţul guvernului. «Trecerea pin forţă la Senat arată cât neagă acest guvern democraţia» a estimat CGT, principalul sindicat din Hexagon. Colegii de la Force ouvrière au denunţat şi ei «trecerea în forţă brutală» a guvernului.

Să mai spunem în încheiere că preşedintele Franţei a răspuns doar parţial apelului lansat marţi de sindicate. După reuşita zilei de manifestaţii şi greve din 7 martie, când au ieşit în stradă între 1,3 şi 3,5 milioane de oameni contra acestui proiect de reformă a pensiilor, sindicatele ceruseră să fie primite «de urgenţă» în audienţă la Palatul Elysée. Emmanuel Macron le-a răspuns azi. In scrisoarea sa, şeful statului îi asigură pe liderii sindicali că «nu subestimează nemulţumirile şi angoasele provocate de această reformă care este însă necesară. Guvernul este mai departe dispus la dialog cu sindicatele» conchide Emmanuel Macron. Altfel spus, preşedintele le răspunde sindicatelor dar despre o întâlnire cu ele, nici vorbă.