
Special Paris
Summit franco-britanic: Londra finanțează noi patrule franceze pentru a bloca viitorii migranți ilegali
premierul_britanic_rishi_sunak_si_presedintele_francez_emmanuel_macron_palatul_elysee_10_martie_2023.

Premierul Marii Britani, Rishi Sunak dorește să deschidă un nou capitol cu Franța motiv pentru care s-a întâlnit, vineri, cu președintele Emmanuel Macron, la Palatul Elysée. Este primul summit franco-britanic din ultimii 5 ani. Relația franco-britanică s-a degradat foarte mult odată cu Brexit dar și în perioada în care s-au aflat în Downing Street Boris Johnson și Liz Truss.
Imigrația, războiul din Ucraina, programul nuclear iranian, comerțul bilateral – numeroase sunt subiectele de discuție între cei doi lideri.
După anii în care relația a fost delicată, pe fondul Brexit și Covid, a venit momentul unui nou punct de plecare, scrie presa franceză.
Alice Pannier lucrează pentru Institutul francez pentru Relații Internaționale: "Putem spune că acest summit, primul în 5 ani, face parte din efortul comun depus de Franța și de Marea Britanie pentru a recrea o relație bazată pe o încredere comună. Acum, Franța a încercat să îmbunătățească relația și cu alte două puteri – Australia și cu Statele Unite, o relație destabilizată de acordul Aukus – la care participă Marea Britanie, Australia și Statele Unite. A existat o schimbare în administrația australiană, la fel și în cea britanică iar în plus, discuții au existat între Emmanuel Macron și Joe Biden. Așadar, Franța a dat toate semnele că dorește să își clarifice divergențele cu aceste state – problema centrală plecând de la ruperea contractului privind submarinele franceze. Iar de partea Londrei, de când a ajuns în Downing Street, premierul Rishi Sunak a dat dovadă de bunăvoință. Este, practic, opusul lui Liz Truss și a lui Boris Johnson".
În ciuda unui stil diferit, Franța și Marea Britanie au o poziție similară în ceea ce privește Ucraina, afirmă un diplomat francez.
Paris și Londra au un rol comun de jucat pentru a încerca să limiteze prăbușirea normelor internaționale, a regimului de control în sectorul armamentului, ori, altfel spus, pentru a fi evitat haosul, scrie Le Figaro. Şi adaugă: cele două capitale trebuie să gestioneze criza proliferării care a început în Iran. Şi tot Londra și Paris trebuie să organizeze ajutorul pentru Ucraina, în special în ceea ce privește transferul de arme și de formare a militarilor ucraineni, observă publicația Le Figaro.
Alice Pannier aminteste ca Franta si Marea Britanie sunt singurele doua puteri nucleare din Europa: "Ne regăsim, la ora actuală, în fața unor mize extrem de importante, cum este războiul din Ucraina, pentru ca să rămânem blocați în chestiuni de concurență industrială ce există între Paris și Londra în domenii precum aeronautică și submarine dar și în altele. Războiul din Ucraina a amintit celor două capitale ce poziție au în Europa, de rolul lor pe care îl au în calitate de puteri militare majore în Europa și că sunt singurele două puteri nucleare din Europa. Am văzut că dimensiunea nucleară din discursul lui Vladimir Putin este destul de semnificativă iar din acest punct de vedere, Marea Britanie și Franța au un loc extrem de special în Europa. Iar această dimensiune militară și nucleară se află în centrul parteneriatului franco-britanic".
Migratia ilegala este un subiect sensibil între cele doua capitale – Londra si Paris.
În urma discuției dintre cei doi lidei, s-a stabilit că Marea Britanie va transfera Franței, în următorii 3 ani, peste 500 de milioane de euro pentru a-i bloca pe cei care vor dori să ajungă ilegal din Calais, în principal, de cealaltă parte a Canalului Mânecii.
Banii vor fi utilizați pentru a fi înmulțite patrulele de poliție, în special în această zonă sensibilă din nordul Franței. 500 de noi polițiști vor fi mobilizați în acest scop.
Londra speră la o soluție miracol și pentru a limita imigrația clandestină – una din cele 5 promisiuni făcute de Rishi Sunak britanicilor.
În plus, pe 7 martie, guvernul britanic a prezentat un proiect de lege prin care dorește să restrângă, drastic, dreptul la azil.
Practic, migranții care au intrat ilegal în Marea Britanie nu vor avea dreptul la azil. Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite denunță acest proiect de lege. Textul va fi discutat la Londra, în septembrie.
Premierul Rishi Sunak știe că Parisul nu va accepta ca acești migranți să revină în Franța. Mulți pleacă din Calais.
Mesajul premierului conservator către migranții ilegali este clar: dacă veniți în Marea Britanie veți fi rapid expulzați. Ori, asociațiile care ajută migranții susțin că în cazul în care acest text de lege va ajunge să fie aplicat, chiar și așa, nimic nu poate opri candidații la azil. O responsabilă de la Asociația franceză Utopia 56 acuză guvernele că se fac vinovate de omor. Ea spune că migranții vor veni orice s-ar întâmpla și cere ca ei să fie lăsați să vină în condiții demne.
Anul trecut, 46.000 de migranți au traversat Canalul Mânecii, în mici ambarcațiuni. Este o cifră record. Creșterea, într-un singur an, este de 60%.