Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Viktor Orban, invitat la Elysée, de Emmanuel Macron

orban.jpg

Emmanuel Macron, presedintele Frantei, cu premierul Ungariei Viktor Orban, în curtea Palatului Elysée înaintea unei cine de lucru, 13 martie 2023.
Emmanuel Macron, presedintele Frantei, cu premierul Ungariei Viktor Orban, în curtea Palatului Elysée înaintea unei cine de lucru, 13 martie 2023.
Sursa imaginii: 
Ludovic Marin, AFP

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, l-a primit luni seara la Palatul Elysée pe premierul Ungariei Viktor Orban. Cina de lucru le-a dat ocazia celor doi lideri europeni să revină asupra unor dosare fierbinţi precum războiul din Ucraina, «valorile europene» şi «statul de drept», dosare în care premierul ungar îşi face auzită adesea vocea discordantă.

Cina de lucru de luni seara de la Palatul Elysée a fost prima întâlnire bilaterală între Emmanuel Macron şi Viktor Orban de mai bine de un an de zile, mai exact din decembrie 2021 încoace când preşedintele Franţei se deplasase la Budapesta. De atunci şi până acum s-au întâmplat multe în Europa, începând cu declanşarea unui război în Ucraina în urma invaziei ruse.

Dosarul a fost cap de listă pe meniul discuţiilor Macron-Orban. Liderul de la Paris i-a reafirmat oaspetelui său «necesitatea unităţii europene în susţinerea Ucrainei, în particular aplicând strict sancţiunile votate şi impuse de Uniunea europeană Rusiei».

Reamintim, de când s-a declanşat conflictul, în februarie anul trecut, Budapesta, foarte dependentă de gazul şi petrolul rusesc, a avut o poziţie foarte ambiguă vizavi de conflict, evitând de exemplu să-l critice direct pe liderul de la Kremlin, chiar dacă a condamnat invazia Rusiei. E adevărat că Viktor Orban întreţinea înainte de război relaţii foarte bune cu Vladimir Putin. De asemenea, Ungaria a refuzat să trimită arme în Ucraina şi a criticat sancţiunile europene contra Moscovei cu toate că le-a votat. Pentru Budapesta, seria de sancţiuni contra Rusiei afectează direct economia ungară iar furnizarea de arme Ucrainei este dovada, în opinia lui Orban, că «Europa duce un război indirect contra Rusiei». La sfârşitul lui februarie, liderul de la Budapeta a lansat dealtfel un nou apel la o încetare a focului, apel rămas fără ecou.

În fine, pe lângă dosarul ucrainean, Emmanuel Macron a abordat cu invitatul său şi chestiuni mai recurente, precum migraţia, politica industrială a Europei dar şi restrângerea libertăţilor, situaţia statului de drept în Ungraia, corupţia din fruntea acestui stat, tot atâtea domenii în care Uniunea europeană a luat déjà măsuri punitive contra Ungariei. Astfel, Bruxelles a decis să blocheze 12 miliarde de euros din planul de relansare european destinate Ungariei în aşteptare instaurării unor măsuri anti-corupţie. O veste proastă pentru Budapesta în contextul în care Ungaria este confruntată cu o inflaţie galopantă.

Tot pe meniul dialogului purtat luni seara la Palatul Elysée a figurat şi chestiunea ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Din cei 30 de membri ai Alianţei nord-atlantice, doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă cele două candidaturi, depuse în plin război din Ucraina. O sursă diplomatică franceză citată de agenţiile de presă se declara «destul de încrezătoare» în procesul parlamentar ungar pe acest dosar.

Adesea purtător al unei voci disonante în Europa, liderul naţionalist, cum este descris Viktor Orban de tot mai mulţi analişti, ar putea fi constrâns, treptat, să adopte o poziţie mai suplă şi consensuală cu partenerii săi europeni.

 
Viktor Orban, invitat la Elysée, de Emmanuel Macron