Preşedintele american Joe Biden şi aliaţii săi anglosaxoni, premierul Marii Britanii Rishi Sunak şi omologul său australian Anthony Albanese, s-au reunit pe baza navală din San Diego, California, pentru a anunţa primele proiecte concrete ale alianţei AUKUS creată acum un an şi jumătate.
«Este o cooperare fără precedent şi o zi istorică» a estimat Joe Biden anunţând primul proiect AUKUS. Cu ochelarii săi de soare preferaţi pe nas, preşedintele american a citat «construcţia de submarine cu propulsie nucleară şi echipate cu noi arme convenţionale fabricate în Australia. AUKUS va contribui astfel la stabilitatea din zona indo-pacifică şi acest prim proiect nu este decât începutul» a puncat şeful Casei albe înainte de a le mulţumi premierilor australian Albanese şi britanic Sunak. «SUA nu puteau pretinde la prieteni şi parteneri mai buni decât voi» a conchis Joe Biden.
Decorul ales de Casa albă pentru a anunţa primul proiect AUKUS a fost pe măsura evenimentului. O bază navală – de la San Diego, California - pe fundalul podiumului oficial, un submarin şi un vas militar în cadru, cele trei steaguri desfăşurate peste tot în format maxim şi zeci de marinari în uniformă aliniaţi pe pontoane.
Cei doi invitaţi, aliaţi şi parteneri ai lui Biden au salutat cum se cuvine viitorul proiect gigantic. Anthony Albanese, premierul Australiei, a subliniat că ţara sa face «cea mai mare investiţie din istorie» via AUKUS. Omologul său britanic Rishi Sunak a insistat pe faptul că «Regatul unit a făcut uriaşe eforturi pentru a-şi dopa bugetul apărării».
Primul proiect AUKUS, construcţia unor «submarine de atac cu propulsie nucleară dar fără arme nucleare la bord», a insistat Joe Biden, are ca obiectiv neoficial remodelarea prezenţei militare occidentale în Pacific.
Construcţia noii generaţii de submarine botezată «SSN Aukus» se va derula în trei etape. Încă de anul acesta, în scopuri de formare, militari australieni vor îmbarca la bordul unor submarine americane şi britanice. Începând cu anii 2030 şi doar după unda verde a Congresului american, SUA vor ceda Australiei trei submarine vechi din clasa Virginia. Până atunci, Washington se angajează să investească circa 5 miliarde de dolari pentru întreţinerea acestor submersibile. Într-o a doua etapă, Australia va primi submarine noi, cele din clasa «SSN Aukus». Acestea vor fi concepute şi fabricate de britanici dar cu tehnologie americană la bord. În fine, australienii vor trebui să aştepte începutului anilor 2040 – adică două decenii de acum încolo – pentru a avea la dispoziţie primul submarin construit la ei acasă.
Ambiţiile afişate de cele trei state sunt impresionante dar concretizarea lor va cere aşadar decenii de acum încolo. Motiv pentru care unii observatori pun la îndoială capacităţile industriale, militare şi financiare pentru a duce la bun sfârşit acest ambiţios dar totodată imens proiect. Ziarul Le Monde ne reaminteşte că numai pentru Australia costurile au fost estimate de Canberra la aproape 230 de miliarde de euros, adică mult peste cele prevăzute de vânzarea a 12 submarine cu propulsie diesel de fabricaţie franceză, contract ce a fost sabordat odată cu creearea alianţei AUKUS acum 18 luni.
În analiza sa pe acest subiect, acelaşi Le Monde e de părere că «obiectivele AUKUS sunt atât operaţionale cât şi preventive. Ele depăsesc strângerea realaţiilor între trei aliaţi. E vorba aici de a descuraja China să întreprindă orice aventură militară, în particular contra Taiwanului. Analiştii privesc însă cu pesimism această strategie. Într-adevăr, în timp ce calendarul AUKUS se întinde, am văzut, pe nişte decenii de acum încolo, un eventual atac chinezesc asupra insulei rebele nu ar cere decât câţiva ani.»
În realitate, scrie Le Monde, «fiecare ţară implicată în AUKUS îşi vede de propriile sale interese. Australia vrea să-şi construiască o flotă de submarine moderne. Marea Britanie, retrasă din marile afaceri ale lumii în urma Brexitului, se concentrează acum pe zona indo-pacifică şi doreşte totodată să-şi întărească forţele armate. În fine, administraţia Biden, în ciuda implicării şi ajutorării sale masive în favoarea Ucrainei, îşi păstrează ca prioritate numărul unu rivalitatea sistemică cu Beijing-ul.»
O capitală a Chinei care a reacţionat dealtfel prompt la anunţurile făcute pe baza navală de la San Diego. «Semnatarii AUKUS se angajează tot mai mult pe o cale greşită şi periculoasă şi asta numai din cauza intereselor lor geopolitice, dispreţuind complet preocupările comunităţii internaţionale» a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze.
Contribuţia la securitatea şi stabilitatea zonei indo-pacifice – argumente avansate de cei trei semnatari AUKUS este şi ea subiect de dezbatere. Trecând peste previzibila critică chinezească, şi alte ţări precum Franţa îşi pun întrebări cu privire la riscurile de escaladare şi proliferare. «Se ştie – chiar din spusele Pentagonului - că Beijing dispune de cea mai puternică forţă navală din lume – circa 340 de vase şi submarine. SUA şi aliaţii săi pretind că îşi întăresc mijloacele de disuasiune şi informaţii dar, în realitate, se intensifică astfel cursa înarmărilor în zona indo-pacifică», conchide Le Monde.
Revista Presei
Top articole
