Moţiuni de cenzură împotriva guvernului şi proteste sindicale în toată Franţa

Decizia guvernului condus de Elisabeth Borne de a face apel la articolul 49.3 pentru a trece legea de reformare a sistemului de pensii din Franţa a stârnit nemulţumiri peste tot şi un val de manifestaţii spontane, unele dintre acestea degenerând în ciocniri cu forţele de ordine aşa cum s-a întâmplat la Paris, Lyon, Rennes, Nantes sau Marsilia. Au fost imagini care ne-au dus cu gândul la tensiunile din perioada vestelor galbene. Şi acum întreaga presă internaţională a preluat momentele de tensiuni şi violenţe. 

Place de la Concorde din Paris a fost evacuată de polițiști și de jandarmi după ce tensiunile au escaladat. S-au spart vitrine și s-a distrus mobilier urban, au fost incendiate mașini iar sacii de gunoi de pe trotuare au fost transformați în baricade.

Resturi de saci de gunoaie arse dupa ciocnirile dintre forţele de ordine şi demonstranţi, Paris, 17 martie 2023

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

Situația a revenit la normal după câteva ore. Peste 310 de persoane au fost interpelate în întreaga ţară, cele mai multe, 258, la Paris. Între timp, reuniunea principalelor centrale sindicale a decis că următoarea zi de mobilizare socială, cea de-a noua, va fi săptămâna viitoare, pe 23 martie.

Până atunci, sindicatele organizează acțiuni locale de blocaj și de pichetare, așa cum s-a întâmplat încă din această dimineața la Paris, pe șoseaua periferică sau la Aix-en-Provence. Francezii, în cea mai mare proporție, sunt profund nemulțumiți de guvernul condus de Elisabeth Borne și de decizia de a se prezenta în fata Adunării Naţionale pentru a invoca articolul 49.3 care permite adoptarea unei legi fără vot. Reamintim ca principalele critici legate de legea pensiilor se referă la creșterea progresivă a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani și majorarea perioadei de cotizare la 43 de ani.

Oponenții reformei pensiilor s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, 16 martie 2023, după anunțarea utilizării 49,3 de către prim-ministra Élisabeth Borne.

Sursa imaginii: 

© Thomas Samson, AFP

Dominique Corona este secretar general adjunct al Uniunii Naţionale a Sindicatelor Autonome (UNSA). El spune la microfonul RFI că: ''Pregătim demonstraţii în acest week-end iar joi dorim să fie lume peste tot în Franţa, pentru că astăzi legea este adoptată şi noi vrem să fie retrasă. Resimt o creştere a mobilizării foarte puternică''. Şi CGT, una dintre cele mai mari centrale sindicale din Franţa, se pregăteşte de ample proteste şi de mobilizarea de joi, 23 martie. ''Utilizând 49.3 cred că preşedintele Republicii dă şi mai mult suflu furiei sociale care se exprimă. Francezii nu acceptă negarea democraţiei. Este momentul, încă o dată, să se iasă în stradă în acest week-end pentru că până la urmă vor fi obligaţi să retragă proiectul lor de lege care este foarte clar în minoritate'', spune la RFI, Catherine Perret de la CGT. 

Sindicatele se opun legii de reformare a pensiilor şi spun că este nedemocratică

Sursa imaginii: 

Vasile Damian

Astăzi mai multe formațiuni politice din opoziție au depus moțiuni de cenzură în Adunarea Națională, moțiuni ce vor fi discutate la începutul săptămânii viitoare. Toate familiile politice numără potenţiale voturi şi calculează şansele de succes. Nu este chiar aşa de simplu pentru că ar fi nevoie de 287 de voturi pentru ca o moţiune să treacă, guvernul Borne să cadă iar legea să nu mai fie adoptată.

Grupul NUPES, alianţa care reuneşte Franţa Nesupusă (LFI), adică stânga populistă, comuniştii, ecologiştii şi socialiştii, este grupul care spune că susţine în principiu moţiunea de cenzură, pe cea a grupului Liot, de exemplu. Mai mult, liderul Jean-Luc Mélanchon îndeamnă la proteste spontane în toată Franţa. Reuniunea Naţională (RN) prin vocea liderei Marine Le Pen spune că va vota orice moţiune şi arată spre Emmanuel Macron ca principal vinovat pentru eşecul reformei. Deputaţii din grupul său au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului. "Vom vota toate moțiunile înaintate", după cum precizează parlamentara Laure Lavalette. Republicanii, dreapta conservatoare, un grup parlamentar mic, de peste 60 de deputaţi, este fragmentat în ceea ce priveşte votarea unei moţiuni. Liderul Eric Ciotti spune că Republicanii (LR) nu vor vota moţiunea, dar rămâne de văzut dacă deputaţii vor respecta decizia sa.

Şi ajungem la Liot, un grup parlamentar cu aproximativ 20 de deputaţi care reuneşte, printre alţii, deputaţi din teritoriile de peste mări şi corsicanii. Soluţia acestui grup care a depus la rândul său o moţiune este ca aceasta să fie votată şi de alte grupuri parlamentare. Strategia pare fezabilă în această etapă, spre deosebire de Reuniunea Naţională care are o arie mai restrânsă de a aduna voturi .

Şi aşa va fi greu de adunat voturile necesare. Mathieu Gallard este director de studii la Institutul de sondaje Ipsos. El spune la RFI că: ''Dacă moţiunea vine din partea unui grup centrist, grupul Liot, ea este mult mai uşor de pus în aplicare pentru că deputaţii din partea stângă, în special de la Franţa Nesupusă (LFI) cât şi cei de la Reuniunea Naţională (RN) ar putea forţa şi asta ar putea coaliza opoziţiile. Deşi va fi difícil să fie adoptată pentru că ar trebui ca mai mulţi dintre deputaţii de la Republicanii (LR) să voteze în favoarea moţiunii de cenzură care să ducă la căderea Guvernului ori deputaţii Republicani, cea mai mare parte, un sunt dornici să se regăsească în faţa unei dizolvări a Adunării Naţionale, dacă va fi adoptată''. 

Guvernul de la Paris se vede în faţa unor moţiuni de cenzură şi în faţa unui val de nemulţumire care se concretizează în proteste, greve şi blocaje. Elisabeth Borne a spus aseară la postul de televiziune TF1 că este şocată de huiduielile de care a avut aparte în Adunarea Naţională în momentul în care a anunţat că face apel la articolul 49.3 pentru a trece reforma pensiilor. Ministrul Muncii, Olivier Dussopt a spus că ''recurgerea la 49.3 nu este un eşec'' iar Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că ''avem vocaţia de a continua să guvernăm''. Aşadar, guvernul merge mai departe cu susţinerea reformei. Încrederea în prim-ministra Elisabeth Borne și echipa sa este fragilizată după impunerea articolului 49.3 iar criza politică declanșată în Franța pune sub semnul întrebării viitorul acestui guvern la Palatul Matignon.