Sindicatele sunt mobilizate și nu renunță la proteste. Cred că este momentul ca guvernul să retragă legea de reformă a pensiilor iar hotărârea lor este cu atât mai puternică cu cât recurgerea la articolul 49.3 pentru trecerea legii în Adunarea Națională a crescut și mai mult valul de nemulțumire. La Paris, Nantes, Rennes, Bordeaux sau în localități mai mici cum sunt Saint-Étienne, Poitiers, Brest au fost organizate acțiuni de pichetare și marșuri. Stéphanie iese în stradă încă de la începutul protestelor, din luna ianuarie, și este decisă să continue să protesteze. ''La început a fost o mobilizare pentru a preveni guvernul că suntem aici și că nu vrem această lege. Acum că 49.3 a trecut suntem într-adevăr furioși și nu renunțăm să ieșim în stradă, suntem în continuare determinați'', spune ea colegilor noștri de la RFI.
Prefectura de Poliție din Paris a decis interzicerea oricăror manifestații în Place de la Concorde și pe străzile adiacente după ce aici au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine. Momentul declanșator a fost controversatul articol 49.3.
Și Vincent Boudin a ieșit în stradă încă de la început. Este inginer și lucrează în cercetare iar folosirea articolului 49.3 a umplut paharul nemulțumirilor. El crede că weekendul este ultima ocazie pentru a le spune deputaților că cei din stradă un doresc reforma și că moțiunea de cenzură trebuie votată. ''Speranța este să ajungem să convingem deputații care sunt nehotărâți să voteze moțiunea de cenzură și de a face în așa fel încât să cadă guvernul. Foarte clar, atunci când 80% din populație se opune legii, să o treci în forță prin 49.3 este inadmisibil. 49.3 ar trebui să fie rezervat mai mult pentru situații de urgență absolută'', completează Vincent Boudin la RFI.
Între timp, fațadele unor instituții publice au fost vandalizate iar aleșii locali denunță violențele și fac apel la calm. Liderul Republicanilor (LR), dreapta conservatoare, Eric Ciotti a anunțat că biroul său de parlamentar de la Nisa a fost atacat și că geamurile au fost sparte. El spune că nu va ceda în fața unor astfel de metode de intimidare care sunt menite să-i influențeze votul de la moțiunile de cenzură. Este cunoscut faptul că Eric Ciotti le-a recomandat deputaților din partidul său să nu voteze moțiunile.
Rafinăriile amenință în continuare cu blocaje iar rafinăria din Normandia, cea mai mare din Franța, anunță oprirea activității. Sindicatele din educație amenință și ele chiar în momentul în care încep probele examenului de bacalaureat. Aeroporturile din Orly și din Marsilia au anunțat zboruri anulate chiar de la începutul săptămânii. Probleme vor fi și pe căile ferate și în transportul public parizian. Iar pentru ca tabloul să fie complet, de mai bine de două săptămâni gunoierii sunt în grevă, stațiile de incinerare și-au închis porțile și sunt blocate de greviști. Străzile și trotuarele din Paris oferă un spectacol dezolant, cu pubele arhipline, saci de gunoi care se adună, șobolani și mirosuri insuportabile. Sunt 10.000 de tone de gunoi nestrâns iar primărița Parisului, Anne Hidalgo, care susține mișcarea socială, a refuzat miercuri să solicite rechiziționarea agenților cerută de prefectul de poliție.
Potrivit ministrului de interne, Gérald Darmanin, prefectul a cerut joi seara "serviciului de curățenie al orașului" să evacueze gunoiul. ''Această rechiziționare de personal funcționează'', a declarat ministrul de interne la RTL, însă ceea ce se vede pe străzi și pe trotuare pare a fi o altă realitate.
La Issy-les-Moulineaux, în apropiere de Paris, muncitorii pichetează și intenționează să continue mișcarea de protest. Unul dintre greviști explică la RFI situația în care s-a ajuns. ''Această săptămână a fost complet blocată, ca și alte stații de incinerare din jurul Parisului. De aceea începe să se acumuleze câte puțin peste tot. Pentru moment, 10.000 de tone acumulate reprezintă echivalentul Turnului Eiffel, în volum este de trei ori mai mult. Începe să se vadă. Este o meserie care este destul de grea, chiar dacă nu îndeplinește criteriile de penibilitate. Ajung sa fie uzați cu mult înainte de vârsta pensionării'', spune el.
Reamintim că principalele nemulțumiri de la care a plecat această amplă mișcare de protest sunt creșterea vârstei de pensionare dela 62 la 64 de ani și majorarea perioadei de cotizare la 43 de ani. În ciuda unor zile de mobilizare socială care au reunit milioane de persoane, guvernul rămâne ferm pe poziții.
"Primul obiectiv al guvernului este realizarea acestei reforme pentru a salva sistemul nostru de pensii" și "îl avem", a afirmat ministrul Muncii, Olivier Dussopt, în Journal du Dimanche.
"Nu cred că va exista o majoritate pentru a doborî guvernul", a declarat Bruno Le Maire, ministrul Economiei în paginile Le Parisien. ''Va fi un moment de adevăr. Reforma pensiilor, da sau nu, merită căderea guvernului și dezordinea politică? Răspunsul este clar ''Nu!'', adaugă Bruno Le Maire.
Potrivit unui sondaj publicat de Journal du Dimanche, popularitatea lui Emmanuel Macron s-a prăbușit în martie, la 28%, cel mai scăzut nivel de la mișcarea de protest a vestelor galbene, din 2019.
Și ajungem la cele două moțiuni care intră în discuție chiar de luni, moțiunea depusă de Reuniunea Națională (RN), extrema dreaptă, și moțiunea depusă de grupul celor 20 de deputați care formează grupul Liot. Pentru ca o moțiune să treacă ar fi nevoie de 287 de voturi. Calculele arată că s-ar aduna aproximativ 254 de voturi pentru. Chiar dacă Eric Ciotti, liderul Republicanilor, a recomandat deputaților săi să nu voteze au apărut și voci care spun că vor vota sau care sunt încă nehotărâți.
Revista Presei
Top articole
